Un pădurar a fost condamnat la Cluj după ce s-a dovedit că a falsificat zeci de intrări în aplicația informatică de profil. ”Rezultă un mod de operare care reflectă mai degrabă un adevărat fenomen infracțional”
Actualitate by Actual de Cluj - mart. 10, 2025 0 106
Un pădurar a fost condamnat la Cluj după ce s-a dovedit că a falsificat zeci de intrări în aplicația informatică de profil. Pedeapsa – doi ani și șase luni de închisoare.
Pedeapsa vine de la Judecătoria Turda și a fost dată vineri. Procurorii care l-au trimis în judecată pe pădurarul din Abrud au demonstrat zeci de infracțiuni de fals informatic. Pădurarul e angajat la Ocolul Silvic Abrud și a refuzat să dea vreo declarație cu ocazia audierii sale în calitate de suspect cât şi în calitate de inculpat, însă în fața instanței de judecată a recunoscut în totalitate faptele imputate, uzând de procedura simplificată, cu reducerea pedepsei cu o treime, dar și a duratei procesului. ”Raportat la aspectele reținute, la răspândirea fenomenului infracțional din domeniul silvic, la dificultatea probării acestui tip de infracțiuni, deși prejudiciul în sine nu este semnificativ, modalitatea în care a fost comisă infracțiunea, respectiv fraudarea sistemului informatic SUMAL de emitere a avizului electronic de însoțire a materialului lemnos, rezultă un mod de operare care reflectă mai degrabă un adevărat fenomen infracțional şi nu doar un caz izolat, dar şi faţă de calitatea de pădurar, funcționar public, a inculpatului însărcinat cu paza pădurii tocmai contra săvârșirii de astfel de infracțiuni, se concluzionează necesitatea condamnării la o pedeapsă proporțională cu gravitatea acuzației aduse, raportat şi la consecințele săvârșirii unor astfel de infracțiuni precum cele care fac obiectul prezentei cauze”, a motivat instanța. Pe lângă infracțiunea de fals informatic pădurarul a fost condamnat și pentru folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane în formă continuată – zece acte materiale.
Referitor la săvârșirea infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane în formă continuată, se reține că în anul 2022 inculpatul a cumpărat pentru sine o partidă de masă lemnoasă constituită la el în canton, în volum de 19.86 metri cubi de material lemnos, specia fag, carpen și gorun în vederea exploatării și vânzării materialului lemnos.
Din această partidă, în perioada 23 noiembrie 2022- 9 iunie 2023, inculpatul, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință în baza unei rezoluții infracționale unice, prin zece acte materiale distincte a vândut materialul lemnos cumpărat anterior și aflat în pază sa, fără a achita contravaloarea operațiunii de marcare și ulterior a emis un număr de 10 avize de însoțite a materialului lemnos din partida cumpărată de el pentru a valorifica materialul lemnos într-un mod aparent legal, obținând astfel un beneficiu material incompatibil cu funcția sa, fiind în conflict de interese, după cum au explicat anchetatorii.
Infracțiunile sunt concurente, astfel că pedepsele au fost contopite, instanța aplicând pedeapsa cea mai grea – 1 an şi 6 luni închisoare – la care a adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse, respectiv un spor de 1 an închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani și 6 luni închisoare. Executarea pedepsei a fost suspendată. ”instanța apreciază că, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, scopul procesului penal putând fi atins și prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Plasarea în mediul carceral nu se impune nici din perspectiva efectelor represive și disuasive ale legii penale și, oricum, ar fi periculoasă atât pentru acesta, ca individ, întrucât ar fi rupt din mediul său social normal, cât și pentru societate, potențiala reinserție socială fiind dificilă, în considerarea stigmatului social pe care acesta ar trebui să îl poarte.
Concluzionând, instanța consideră că nu se impune să dea eficienţă funcţiei eliminatorii a pedepsei prin privarea de libertate, scopul preventiv şi funcţia de reeducare a pedepsei fiind pe deplin realizate şi în cazul menţinerii în comunitate a inculpatului, prin aplicarea instituţiei suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi instituirea obligaţiilor prevăzute de lege în acest sens”, a motivat instanța.
Ce s-a întâmplat, potrivit procurorilor:
Cu privire la infracțiunile de fals informatic reiese că inculpatul are în pază pădure aflată în fondul forestier național și vegetație din afara fondului forestier – proprietatea cetățenilor, iar nu proprietatea statului, acesta exercitând meseria de pădurar pe raza comunei Moldovenești de aproximativ 10-15 ani.
Încălzirea locuințelor se face, preponderent cu lemne. O serie de martori din proces sunt apropiații pădurarului și îl ajută la punerea în valoare, exploatarea partizilor și transportul lemnului din partizi. Între cetățenii comunei Moldovenești, apropiații pădurarului și pădurar s-a creat o conexiune și un obicei când era vorba despre procurarea lemnului din pădure. Locuitorii din Moldovenești apelau astfel la apropiații pădurarului, transmițându-le că doresc să taie lemne din pădure. Când se adunau mai multe comenzi era anunțat pădurarul în vederea efectuării demersurilor necesare în vederea marcării materialului lemnos în pădure. Cu ocazia marcării lemnului, în cele mai multe cazuri beneficiarul nu mergea în pădure, ci se deplasa cel cu care a vorbit alături de un inginer silvic din cadrul ocolului și inculpat, iar ulterior era din nou anunțat beneficiarul despre suma pe care o are de achitat către ocolul silvic, reprezentând taxe de marcare. După ce se emiterea autorizația de exploatare, unul dintre martori îl suna pe inculpat și îl anunța că merge în pădure pentru a tăia și transporta material lemnos. După ce se tăia materialul lemnos, lemnele erau încărcate, de regulă în tractoare și transportate către beneficiar, fără a fi emise avize de însoțire –cu acordul inculpatului.
Pentru activitățile efectuate de martori – participare la marcare, tăierea arborilor de pe picior și transport – primeau fie bani, fie jumătate din materialul lemnos exploatat. De asemenea, lemnele primite de către prestatorii de servicii erau transportate și vândute, fără aviz de însoțire către populație sau păstrate pentru uz propriu, după caz. O parte din cetățeni îi lăsau în rampă și inculpatului o parte din lemne, în semn de mulțumire pentru activitatea prestată în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar la momentul la care se adunau mai multe lemne, unul dintre martorii anterior menționați le încărca, le transporta – fără aviz de însoțire – și vindea materialul lemnos, iar banii îi dădea inculpatului, fără a-i lua vreun ban pentru serviciile prestate.
După exploatarea întregii partizii de masă lemnoasă, pentru ca inculpatul să se descarce de gestiune, emitea avize de însoțire în fals, de cele mai multe ori acesta emițând avizele trecând la rubrica transportator chiar beneficiarul materialului lemnos sau proprietarul pădurii; de exemplu, pe anumite avize s-a menționat ca transportator și/sau beneficiar, după caz, o persoană decedată.
În ceea ce privește mijlocul de transport al materialului lemnos, inculpatul menționa autoturismele beneficiarilor, astfel încât s-a ajuns la situația în care se menționa că s-au transportat circa 20 de metri cubi de material lemnos cu un autoturism marca Seat. Totodată, se constată că cei patru martori din proces nu erau transportatori profesioniști în sistemul Sumal 2.0 la data comiterii faptelor, iar raportat la prevederile legale reiese că un transportator neprofesionist are dreptul să transporte un volum de 20 de metri cubi material lemnos într-un an calendaristic, încălcarea acestor prevederi putând atrage aplicarea unei sancțiuni contravenționale, unul dintre motivele pentru care inculpatul nu întocmea avizele de însoțire pe numele acestora fiind acela de a evita sancționarea contravențională a apropiaților.
Decizia luată vineri de Judecătoria Turda nu e definitivă, putând fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.
