Un IT-ist din Cluj a fost condamnat la închisoare după ce a hărțuit o femeie pentru că nu a vrut să-și dea întâlniri

Proces neobișnuit la Cluj, unde un IT-ist a fost condamnat la închisoare după ce a hărțuit o femeie pentru că nu a vrut să-și dea întâlniri.

Un IT-ist de 30 de ani din Cluj, F. G., angajat ca programator la una dintre firmele mari de profil din Cluj, a fost condamnat la mai multe luni de închisoare, cu suspendare, într-un neobișnuit proces de hărțuire în care o femeie i-a făcut plângere penală și a arătat că a fost urmărită ziua și noaptea, la locul de muncă și acasă, că i s-au trimis zeci de mesaje inclusiv de pe numere din agenda de telefon – și a fost sunată de hărțuitor inclusiv de pe numărul de telefon al polițistului care a demarat cercetările penale.

Exasperată de insistențele bărbatului, care o urmărea și o supraveghea acasă și la locul de muncă, femeia a făcut plângere penală pentru hărțuire. La câteva zile după ce a depus plângerea, a fost sunată de hărțuitor chiar de pe numărul de telefon al agentului de Poliție care instrumenta dosarul.

Cei doi s-au cunoscut la locul de muncă, până în septembrie 2018, fără a fi prieteni, după cum a reținut instanța. Ulterior însă, arată documentele de la dosarul penal de hărțuire, ”în perioada decembrie 2018 – mai 2019, în mod repetat și fără un drept sau un interes legitim, inculpatul a supravegheat locuința persoanei vătămate în exterior, cât și din casa scării, unde a reușit să pătrundă în data de 18 februarie 2019, pe timp de noapte, tulburând prin prezența sa nedorită liniștea locatarilor”.

Ajuns în casa scării, a recunoscut chiar inculpatul, acesta a studiat ușile apartamentelor timp de o oră, urcând la diverse etaje, pentru a afla numărul apartamentului femeii, ” pe care l-a identificat în momentul în care a venit colega persoanei vătămate și a auzit vocea acesteia”.

F. G. a supravegheat și locul de muncă al persoanei vătămate. ”În aceeași perioadă, în pofida refuzului persoanei vătămate de a se întâlni sau de a discuta, inculpatul o urmărea dimineața, la plecare spre serviciu și seara, la întoarcere de la muncă sau din oraș, motiv pentru care persoana vătămată a început să se deplaseze fie cu taxiul, fie însoțită de alte persoane. Cu privire la acest aspect, martora S.A.L. a relatat că, într-o seară în care persoana vătămată se întorcea acasă însoțită de mai mulți prieteni, a observat că inculpatul se afla în fața blocului și l-a auzit spunându-i persoanei vătămate că ”data viitoare o va lua pe sus, indiferent de cine este însoțită”.

Cu o altă ocazie, în 25 ianuarie 2019, inculpatul i-a transmis pe numărul personal de telefon femeii mesajul ”Ieși pe balcon să îți cânt o serenadă pentru corason”. După o lună i-a trimis flori printr-o firmă de curierat, livrate la apartamentul femeii.

Sătulă de aceste hărțuieli femeia s-a mutat în casa părinților. Hărțuielile au continuat însă pe telefon: sute de apeluri telefonice, dar și mesaje, pe care instanța le-a apreciat ca având un ”caracter agasant” și care ”prin frecvență și conținut i-au cauzat acesteia din urmă o puternică stare de temere”. ”Astfel”, exemplică instanța, ”inculpatul a imaginat diverse ipoteze și scenarii fanteziste (romantice, de vacanță, de petrecere a timpului liber etc.) în care erau implicați cei doi, pe care i le-a comunicat prin mesaje scrise persoanei vătămate, alături de alte gânduri personale și aspecte din viața lui cotidiană, socio-profesională și familială, care nu aveau legătură cu persoana vătămată  și pe care aceasta nu le înțelegea, în condițiile în care contextul relațiilor dintre ei nu le justificau. Cu titlu exemplificativ, inculpatul a transmis persoanei vătămate mesaje având următorul conținut:

24 ianuarie 2019, 20:17

„Poți bloca toate numerele de pe care te sun :-)”,

20:18 „Te sun mai târziu”;

25 ianuarie 2019, 0:32 „Bună D___, mergem împreună în paradis (aka Maldives) sau Dubai? Sau îmi distrugi viața? Ce variantă e bună, sunt pregătit pentru oricare :))”,

19:01 „Ieși pe balcon să îți cânt o serenadă pentru corason”;

2 februarie 2019, 00:10 „B__, data viitoare te iau pe sus sau de mână”, 10:10 „Test”

În contextul în care persoana vătămată îi respingea apelurile, bărbatul a apelat la aplicații informatice care-i permiteau să inițieze apeluri cu numere noi de telefon și chiar cu numere din agenda telefonului femeii, pentru a o induce în eroare cu privire la identitatea apelantului și a determina să răspundă la apel. De exemplu, la un moment dat, persoana vătămată a primit un apel de pe un număr care figura în agenda telefonului ei ca aparținând unui cunoscut. A doua zi, persoana vătămată a primit un apel de la numărul unui alt cunoscut care se afla chiar lângă ea la momentul respectiv.

În final femeia a depus plângere penală împotriva hărțuitorului, în ianuarie. După câteva zile a fost apelată pe felefon, seara, chiar de pe numărul de telefon al agentului de Poliție care a efectuat primele activități în dosarul penal. Apelantul s-a prezentat ca fiind ”comisarul comisarilor”, dar persoana vătămată l-a recunoscut după voce.

Aceasta a acceptat să poarte o discuție cu el, pe care a reușit să o înregistreze cu telefonul.

În februarie F. G. a fost informat că este cercetat penal, dar nu s-a oprit, astfel că în luna iunie anul trecut a fost reținut pentru 24 de ore iar ulterior plasat sub control judiciar timp de șapte luni.

În cursul urmăririi penale, întrebat cu privire la motivul pentru care a apelat-o pe femeie de pe numărul său de telefon sau de pe alte numere și i-a trimis mesaje scrise în condițiile în care aceasta i-a spus explicit că nu dorește să vorbească cu el sau să-l vadă, inculpatul a răspuns simplu ”îmi place de ea”.

Acesta și-a recunoscut faptele în fața instanței, care a apreciat că acest se află ”pe fondul unei stări de fragilitate psihică”. La dosar a fost depus un raport de expertiză medico-legală psihică ce a relevat că inculpatul prezintă tulburări de personalitate de tip borderline, ”un tipar de comportament anormal caracterizat prin relații instabile cu alte persoane, simț instabil al sinelui și emoții instabile”.

Inculpatul a fost condamnat la cinci luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere pentru următorii doi ani. Faptele sunt grave, astfel că instanța s-a orientat spre maximul permis de lege, chiar dacă pedeapsa în final a fost una cu suspendare pentru că inculpatul s-a aflat la primul astfel de incident cu legea, și-a recunoscut faptele, le-a regretat, nu s-a sustras de la urmărirea penală și a fost de acord cu prestarea unei munci în folosul comunității.

”Referitor la gravitatea infracțiunii de hărțuire, instanța a reținut următoarele: multitudinea de acte de executare și folosirea mai multor modalități de comunicare, inculpatul efectuând sute de apeluri telefonice și transmițând numeroase mesaje scrise cu caracter agasant, în pofida refuzurilor repetate și neechivoce ale persoanei vătămate de a discuta cu acesta. În plus, se poate observa o escaladare a conduitei inculpatului, acesta ajungând să folosească o aplicație specială pentru a o apela pe persoana vătămată cu numere pe care aceasta din urmă le avea în telefon, împrejurare de natură a-i crea o puternică stare de neliniște, persoana vătămată neputând fi sigură dacă este sunată, cu adevărat, de pe numărul indicat pe ecranul telefonului”.

Femeia s-a constituit parte civilă și a cerut daune materiale în sumă de 5.000 de lei, și daune morale de 10.000. Daunele materiale se referă la contravaloarea curselor de taxi pe care a fost nevoită să le folosească, două curse pe zi timp de 126 de zile, adică mai bine de patru luni. ”După ce au început incidentele cu inculpatul, persoana vătămată se deplasa în principal doar cu taxiul de acasă la locul de muncă și retur și rareori o însoțea pe martoră la locul ei de muncă, de unde lua un taxi”, arată instanța, citând o martoră din proces.

Inculpatul a atacat cu apel decizia, dar instanța a menținut-o, singura modificare fiind reducerea cuantumului daunelor materiale, de la 5.000 de lei la 1.600 de lei.

În ce privește daunele morale, instanța a apreciat că acestea sunt ”pe deplin justificate”. ”Din declarațiile martorilor a reieșit că persoana vătămată a trăit într-o constată stare de stres, aceasta experimentând sentimente de neliniște, dar și de neputință, în condițiile în care inculpatul nu doar că a continuat să o sune ulterior sesizării organelor judiciare și aducerii la cunoștință a acuzației, ci a ajuns ca, în aparență, folosind o aplicație, să o contacteze de pe numărul de telefon atribuit organului de cercetare penală. În plus, inculpatul i-a perturbat viața privată, persoana vătămată evitând să se deplaseze neînsoțită, ceea ce oricum s-a dovedit că nu l-a descurajat pe inculpat, în condițiile în care martora S. A. L. a relatat că într-o seară, pe când persoana vătămată se întorcea acasă însoțită de mai multe persoane, l-a observat pe inculpat în fața blocului și l-a auzit cum i-a spus persoanei vătămate că data viitoare o va lua pe sus, indiferent de cine este însoțită.

De asemenea, este fără dubiu impactul psihologic al violării spațiului privat prin supravegherea de către inculpat a locuinței, atât din exterior, cât și din casa scării, rezultând tocmai din constatarea vulnerabilității locului în care gradul de siguranță și securitate personală ar trebui să fie maxim. Mai mult, din înregistrările audio reiese că, fiind întrebată de către inculpat dacă a ajuns acasă, persoana vătămată a reacționat prin a verifica dacă inculpatul o aștepta în fața blocului, respectiv:

– N-ai ajuns acasă încă, n-ai ajuns acasă așa-i ?

M.D. – Tu iar mă aștepți la ________________________________.D. – Iar mă aștepți la ___________________________________

– Dacă vrei acuma vin dar nu ești acasă…

M.D. – Iar ești la mine la ________________ să te văd omule ce nu înțelegi?”;

În acest context, persoana vătămată s-a simțit nevoită să se mute de la adresa de domiciliu din Cluj-Napoca, care era cunoscută de inculpat și unde nu se mai simțea în siguranță”.

Nici un comentariu

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.