Un important geolog român, membru al Academiei Române, cu o carieră de decenii la Cluj, a decedat. A fost unul dintre cei mai mari geologi români din toate timpurile
Educaţie by Actual de Cluj - ian. 24, 2025 0 121
Un important geolog român, membru al Academiei Române, cu o carieră de decenii la Cluj, a decedat.
Academia Română a anunțat prin Secția de științe geonomice decesul, în 22 ianuarie, a profesorului emerit, doctor în geologie Ioan Coriolan Balintoni, membru corespondent al Academiei Române, unul dintre cei mai mari geologi ai României din toate timpurile. ”Un om de știință de excepție, care și-a dedicat întreaga viață studiului Pământului și formării acestuia. Ioan Balintoni este un clasic al geologiei României și a fost și va rămâne pentru foarte mulți o personalitate legendară, cu un rol deosebit în istoria acestei științe în România”, arată instituția.
Născut în 1939 în Gladna Română, județul Timiș, Ioan Balintoni a crescut într-un mediu care i-a insuflat respectul pentru natură și dorința de a descoperi tainele geologiei. După ce a absolvit cu succes Facultatea de Științe Naturale din cadrul universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a urmat o lungă și prestigioasă carieră de cercetător în câteva instituții cheie în dezvoltarea geo-științelor în România la momentul respectiv, printre care cel mai important a fost Institutul Geologic al României, devenind unul dintre cei mai respectați cercetători din acest domeniu. Ulterior, în anii ’90, a devenit profesor universitar la UBB, unde și-a petrecut a doua parte a cariere, fiind un mentor pentru generațiile tinere. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 2017. ”Contribuțiile sale științifice sunt cu totul deosebite. Studiile asupra rocilor metamorfice și structurilor tectonice din Carpați au avut un impact semnificativ asupra înțelegerii evoluției geologice a acestui lanț muntos. Ioan Balintoni a adus o contribuție esențială la delimitarea și caracterizarea unităților tectonice majore din Carpații Orientali și Meridionali, iar lucrările sale în domeniul petrologiei au devenit referințe fundamentale”, arată Academia Română.
Printre realizările sale se numără contribuțiile substanțiale la cartarea geologică a României, activitate prin care a furnizat o bază de date solidă pentru înțelegerea structurii geologice complexe a Carpaților. ”Hărțile geologice semnate de Ioan Balintoni, cum ar fi foaia Negoiu 1:50000 (care acoperă o mare parte din Munții Făgăraș) sunt clasice. Este cu totul remarcabil modul în care a putut acoperi o asemenea arie accidentată într-un asemenea detaliu și cu atâta precizie. De asemenea, studiile sale privind vârstele masivelor cristaline din Carpați au îmbogățit considerabil cunoștințele despre istoria geologică a regiunii, utilizând tehnici moderne de datare radiometrică pentru a stabili cronologia proceselor tectonice și metamorfice”, mai precizează Academia.
Trupul neînsuflețit a fost depus ieri în Foaierul Casei Universitarilor, după ora 10. Începând cu ora 13 a avut loc depunerea de coroane și ceremonia de comemorare. Funeraliile vor avea loc sâmbătă, 25 ianuarie 2025, în satul natal, Gladna Română, județul Timiș.
S-a născut la 15 septembrie 1939 în Gladna Română, județul Timiș. În anul 1963 a absolvit Facultatea de Științe Naturale-Geografie, Secția Geologie, a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. În anul 1970 devine doctor în Geologie al Catedrei de Mineralogie a Universității din București, cu o teză coordonată de acad. Dan Giușcă referitoare la Studiul comparativ al unor migmatite carpatice. În perioada 1963-1965 este geolog de șantier la Întreprinderea de foraj Târgu Cărbunești, județul Dolj, iar între 1965-1966 va fi încadrat pe aceeași poziție la ISEM-București (apoi IFLGS, actualmente FORADEX-București). A activat și pe șantierele Câmpulung Moldovenesc și Gura Haitii Călimani. În perioada 1969-1970 este angajat la ISEM-București ca geolog pe Șantierul Țibleș, Vișeu de Sus, Maramureș. Între 1970-1974 este geolog la Combinatul Minier Suceava din Gura Humorului. Înființează și conduce laboratorul mineralogic de la Frasin. În perioada 1974-1986 a fost geolog și cercetător științific al Institutului de Geologie și Geofizică București. Între 1986-1988 a fost șef de serviciu minereuri, în cadrul IFLGS-București. În intervalul 1988-1994 a fost cercetător principal II al aceluiași Institut de Geologie și Geofizică București.
A fost director coordonator al Revistei „Studia Universitatis Babeș-Bolyai“, Seria Geologia și evaluator pentru reviste cotate ISI: „Godwana Research“, „Tectonophysics“, „Lithos“, „Geologica Carpathica“.
