Au luat bani norvegieni ca să protejeze orașele de imobiliarii răi. Cluj-Napoca e pe listă
ActualitateTop News by Luminiţa Silea - dec. 10, 2014 0 683
Asociația Salvați Bucureștiul a cunoscutului activist Nicușor Dan își exportă modelul de lucru la nivel național cu parteneri locali din Cluj-Napoca și Iași pentru a crește accesul la justiție a cetățenilor nemulțumiți de urbanismul local sau de protecția patrimoniului și a mediului. Proiectul este finanțat din fonduri norvegiene și a fost lansat în 10 decembrie în Cluj-Napoca de partenerii locali – Asociația Plus Minus și simutan în Iași și București.
„Practic acest proiect de creștere a accesului la justiție a organizațiilor non guvernamanetale își propune să ofere consultanță oamenilor pe partea de legislație, în special în domeniul urbanismului, pentru a vedea dacă au șanse reale să meargă în instanță. De exemplu, la Cluj este un caz celebru, cel al blocului de 25 de etaje de pe Calea Florești. Oamenii au pornit un proces împotriva acestuia. Construcția are un Coeficient de Utilizare a Terenului de 6, dar este acoperită legal. Poate dacă știau toate aspectele nu mai mergeau în instanță să-și cheltuiască banii”, a explicat arhitectul Dragoș Dascălu de la Asociația Plus Minus, partenerii de la Cluj ai Asociației lui Nicușor Dan.
Acesta a adăugat că în cadrul proiectului (Instrumente pentru accesul la justiție al ONG-urilor) derulat cu fonduri norvegiene (peste 60.000 de euro) s-a făcut un site pe care se pot depune sesizări – juristurban.ro, iar din luna ianuarie va exista la Cluj un centru de resurse locale, posibil în cartierul Grigorescu, care va oferi consultanță pe probleme de urbanism. Există și un call center on-line, telefonic sau prin e-mail unde, la fel, cetățenii pot primi consultanță pe problemele pe care le au – de la construcții care îi deranjează, la cazuri mai mari de blocuri între case sau clădiri de patrimoniu. În 16-17 ianuarie vor avea loc și training-uri axate pe legislația de mediu privind construcțiile și urbanismul, cea legată de patrimoniu și procedurile specifice proceselor în instanță. La training poate participa oricine este interesat, pe bază de înscriere, formularul fiind disponibil pe site-ul oficial. La fel și numele de telefon pentru consultanță există pe site-ul oficial. Proiectul se va încheia în octombrie 2015.
„De acțíunile din proiect de la Cluj mă voi acupa eu. Arhitectul Tiberiu Bucșa, cel care a înființat asociația Plus Minus, are alte proiecte acum. La fel și ceilalți colegi. Plus Minus e o platformă de dezbatere în domeniul urbanismului și arhitecturii, de aceea a fost cooptată de Asociația Salavați Bucureștiul ca parte din proiect. Am făcut anul trecut și acum doi ani macheta dorințelor în Piața Muzeului și expoziția din Piața Muzeului nr. 2. Macheta Clujului a fost expusă și cetățenii putea veni să discute despre oraș”, a explicat Dascălu.
Ce rezultate are Asociația Salavați Bucureștiul
Este una dintre puţinele asociaţii care au un corp juridic bine definit, cu specialiști în litigii în acest domeniu al urbanismului, patrimoniului protejat și mediului. Dintre cele 150 de procese deschise de Asociaţie, 32 sunt câștigate definitiv, peste 60 sunt în diverse stadii de judecare (Tribunal, Curte de Apel, ICCJ). Dintre cele mai celebre procese câștigate de ASB – anularea construirii unui Aqua Parc în Parcul Tineretului din București, intervenţie ce ar fi privatizat și distrus unul dintre cele mai importante parcuri din București, contestarea deciziei de neîncepere a urmăririi penale pentru demolarea Halei Matache și a monumentului istoric din str. Lipscani 32- 34 ce a avut ca efect
începerea urmăririi penale în aceste speţe, suspendarea utilităţii publice și a documentaţiei urbanistice pentru
Diametrala Berzei – Buzești.
De ce un proiect al Salvați Bucureștiul la Cluj
„Pentru că în Cluj-Napoca a fost demolată o casă de patrimoniu pe strada Avram Iancu, nr.25, fără să răspundă
nimeni penal. Pentru că la Cluj-Napoca se ridică sediul ISJ Cluj în spatele Bisericii Reformate cu două turnuri
ignorând unul dintre cele mai complete și bine documentate avize negative date vreodată de Comisia Zonală
a Monumentelor Istorice. Pentru că la Cluj-Napoca se poate construi un bloc între case pe baza ideii vagi,
ambigue, de centru de cartier. Iar situaţiile de acest fel pot continua și nimeni nu acţionează împotriva lor din
varii motive. Iar dacă la București sunt în jur de 150 de procese pe rol pentru situaţii similare, la Cluj sunt mai
puţin de 10. Există mai multe organisme administrative şi profesionale care au tras în ultimii ani un semnal de alarmă cu privire la modul de gestionare a patrimoniului şi a resurselor de mediu existente, dar şi cu privire la viziunea
de dezvoltare a urbanismului oraşelor din România. Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, Ordinul
Arhitecţilor, Uniunea Arhitecţilor”, arată Dascălu.
Cine este consultantul-arhitect pentru clujeni
Dragoș Dascălu este doctor în urbanism, coordonat de Adriana Matei și s-a specializat pe partea de proiecte culturale conexe cu urbanismul și arhitectura. În Plus Minus a intrat din 2013, după ce a lucrat cu arhitecții din Asociație la Petrila, la un proiect cultural. Dragoș Dascălu e implicat și în activitatea de proiectare, printr-o colaborare cu un birou tânăr de arhitectură, Arhiactus.
„Încă n-am construit nimic. Chiar am discutat despre partea asta de arhitect-activist cu o colegii. Vrei de exemplu să faci o casă pe un teren neîncadrat ca spațiu verde dar plin de vegetație. Atunci apar discuții. Nu este ilegal. Dar poți foarte ușor să fii acuzat. Și mie mi-e frică că mă pot compromite ca activist. Sper să nu-mi depindă toate veniturile de partea de proiectare pentru că atunci intervin dilemele morale”, explică Dascălu.
La București e și mai rău
La Cluj-Napoca încă nu este așa rău ca la București, unde dacă ieși din casă și mergi până la birou poți da în judecată pe cineva de două ori la capitolul urbanism, subliniază arhitetcul. S-a obținut și la Cluj o sentință de demolare pentru un imobil de pe strada Trandafirilor, mai sunt și procese. Autoritățile din Cluj – Prefectura, Inspecția în Construcții sau Ministerul Culturii au în total la Cluj mai puține acțiuni împotriva abuzurilor din domeniul urbanismului sau patrimoniului decât Asociația Salvați Bucureștiul.
„La București este turbanism. Turbo urbanism. Se construiește mult, terenul e scump, trebuie să depășești coeficienții urbanistici dați ca să faci profit. Asociația Salvați Bucureștiul nu este singura care luptă, dar e cea mai profesionistă. Are 150 de procese pe rol. Problema este că ai treizeci și ceva de sentințe definitive de demolare și nu se aplică, se tărăgănează foarte mult. Cathedral Plaza de lângă Sf. Iosif are sentință definitivă de demolare și nici acum nu s-a demolat iar nimeni nu intră la pușcărie. Un proces de acest gen durează cam șase ani. Acum și ca cetățean poți tu să contractezi firma de demolare, o plătești, demolezi și îți recuperezi banii de la dezvoltator”, spune arhitectul.
Ce spune despre noul PUG
„Sunt aproape convins că noul PUG va aduce mai mult bine. Clarifică situația cartierelor de blocuri. Acestea devin închise, nu mai poți construi orice. Este foarte clar regulamentul noul Plan Urbanistic General. Chiar am lucrat cu studenții folosind regulementele și am fost foarte încântați. Pe noul PUG se clarifică intervențiile pe centrul istoric, se delimitează foarte clar zonele cu caracter protejat. Probleme vor fi dacă vrei să faci tot felul de măgării de genul centrelor de cartier. S-a făcut un centru de cartier în Gruia. Chiar sunt coleg de atelier la Facultate cu proiectantul (arh. Mircea Dinculescu – n.red.). Lumea proiectării în Cluj e destul de blocată. Există unii care rezolvă avize chiar dacă se depășesc CUT și POT cu 100% . Nici nu trebuie să fim ca la București să dăm în judecată în fiecare zi. Dacă există un instrument de control, dacă există cineva care următrește. Un fel de arătat bățul este de ajuns. Și la Parcul Feroviarilor se construia dacă nu era un pic de scandal. Noroc că tipul, investitorul și-a retras investiția că nu mai avea bani. La Sigma se făceau turnuri dacă nu intervenea Universitatea Tehnică care nu și-a dat acordul. Noroc că a venit și criza care a mai reglat situația”, consideră arhitectul.
Mesajul pentru primăria Cluj: „Să se respecte legea, după aceea vedem și viziuni de dezvoltare”
„Eu nu l-am cunoscut pe arhitectul-șef al Clujului. Am auzit-o o dată vorbind pe doamna Subțirică. Sincer nu m-a impresionat. Nici nu trebuie. Ea tebuie să fie un funcționar public foarte bun. Să știe foarte bine legislația pentru că acest oraș nu este Londra ca arhitectul-șef să fie un mare vizonar și să vadă nu știu cum orașul. Deocamdată avem găuri în asflat, nu putem visa avioane. Cel mai important este să se respecte legea, după aceea vedem și viziuni de dezvoltare”, a subliniat Dragoș Dascălu.
Ce urmează după trainig-urile din ianurie 2015
Proiectul Instrumente pentru accesul la justiție al ONG-urilor este realizat de Asociația Salvați Bucureștiul, în parteneriat cu Asociația Plus Minus din Cluj-Napoca, Asociația Mai Bine din Iași, Asociația pentru Relații Comunitare si de societatea de avocatură Dobrinescu Dobrev.
Proiectul este finanțat prin granturile SEE, 2009-2014 cu suma de 60.464 euro, în cadrul Programului Fondului ONG în România. Până în acest moment a fost realizat Ghidul și Call Center-ul online. Care se pot găsi pe http://lc.salvatibucurestiul.ro/, urmând ca aceasta să migreze în cel mai scurt timp pe domeniul juristurban.ro. După training-urile din 16-17 ianuarie va fi realizată o bază de date cu modele de acțiuni în instanță și cu hotărâri judecătorești în domeniile urbanism, construcții, protecția patrimoniului si protejarea mediului. Anul următor, 10 ONG-uri vor fi selectate și vor fi îndrumate în a întocmi și desfășura câte două procese în instanță. În cadrul proiectului s-a mai propus realizarea unei baze de date cu hotărâri judecătorești și modele de acțiuni juridice dar și a unui volum de sinteză de practică judiciară. Volumul este o noutate pentru România și va cuprinde 200 de hotărări pronunțate în litigii ale ONG-urilor în urbanism, construcții, protejarea patrimoniului sau protecția mediului și 100 de modele de acțiuni în instanță împreună cu actele de procedură ulterioare ale solicitantului.
