Închide

Un activist din Cluj își lansează cartea despre bugetarea participativă la Someș Delivery Apahida

ActualitateAdministrație by Actual de Cluj - iun. 02, 2022 0 252

Activistul Adrian Dohotaru, fost parlamentar, își va lansa cartea Bugetare participativă: între emancipare și deturnare, sâmbătă, 4 iunie, ora 11, în cadrul Someș Delivery Apahida, pe malul râului. Mai mult, el cheamă clujenii la evenimentele din Apahida dedicate Someșului și la prezentarea cărții, să vină cu bicicleta într-un tur care pornește în 4 iunie din Piața Unirii, ora 9, organizat împreună cu Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca.

„Am ales Someșul întrucât un capitol din studiu tratează tema râului și afluenților din perspectiva unor procese participative. Cartea se poate descărca de pe site-ul editurii: http://www.editura.ubbcluj.ro/bd/ebooks/pdf/3187.pdf. Am documentat subiectul bugetării participative (BP) în ultimii zece ani, de când am popularizat acest mecanism la Cluj. Am făcut zeci de interviuri pentru carte, iar în acest sens poate fi văzută cartea ca o mostră de jurnalism în profunzime pe un subiect. Am purtat numeroase dialoguri cu activiști civici și reprezentanți ai administrațiilor din țară și străinătate, am citit zeci, dacă nu sute de studii, am depus o lege în parlament. Deși bună parte din referințe sunt legate de Cluj, unde s-au făcut mai multe ediții de BP față de alte orașe din țară, studiul e mai larg, la nivelul Europei Centrale și de Est, cu trimiteri și la alte spații. Metodologia folosită e Participatory Action Research (PAR), prin care îmbin advocacy civic, cercetarea clasică, încurajarea activării cetățenilor în spațiul public, dar și auto-reflecție.  Studiul meu e un semnal de alarmă! Bugetarea participativă este în continuare un mecanism de PR, nu un proces care oferă cetățenilor co-decizie pe o parte din bugetul orașului, așa cum s-a dezvoltat inițial la Porto Alegre. Două din greșelile majore sunt legate de faptul că nu există deliberări pe propuneri, nici sume mai consistente din bugetul local. Dincolo de aspecte esențiale legate de necesitatea dezbaterilor și procentelor mai mari din bugetul de dezvoltare, chiar și implementarea actuală de proces este superficială, cu cele mai importante propuneri ale cetățenilor nerealizate”, a transmis Dohotaru.

Potrivit studiului făcut de Dohotaru, participarea publică în cadrul procesului de bugetare participativă online care funcționează în Cluj-Napoca a scăzut foarte mult. De la aproape 10.000 de persoane care au participat la bugetarea participativă digitală din 2017 și care au distribuit 40.632 de voturi în 2021 s-au distribuit 3.429 de voturi. La bugetarea participativă de tineret din 2015 au votat 18.782 de persoane, cu un total de 48.609 de voturi. În 2021, numărul de participanți a scăzut la 1.081 de votanți, care au distribuit 2.223 de voturi.

„Zeci de propuneri civice legate de Someș și afluenți s-au făcut în Cluj-Napoca, Florești și Apahida, dar nici o idee nu a fost inclusă în Master Plan-ul pentru Someș. Alte proiecte câștigătoare legate de afluenți întârzie cu anii, nici nu există un calendar pentru implementare”, motivează activistul care coordonează și Asociația SOS Cluj.

„Miza lucrării este remarcabilă atât în plan academic, cât și în cel al politicilor publice” -Gabriel Bădescu, profesor universitar de științe politice, UBB

„Cu riscul că voi părea anacronică, bugetarea participativă în forma ei clasică își propunea să conducă la o distribuție mai echitabilă a resurselor. Ce se întâmplă acum este foarte departe de acest deziderat. M-am bucurat să găsesc în această lucrare un capitol întreg dedicat acestei teme” – Oana Preda, activistă Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe)

„Volumul de față este deosebit de util studenților în științe sociale interesați să înțeleagă cadrul teoretic și normativ al bugetării participative, dar și unui public mai larg, inclusiv activiștilor locali, membrilor organizațiilor neguvernamentale implicate în proiecte de democratizare locală” – Camil Alexandru Pârvu, conf. univ. Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice.

Realizarea studiului face parte din programul „Cu apele curate”, implementat cu sprijinul Lidl România.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu