Închide

Ultimii din listă. Ping-pong cu domeniul HoReCa în Cluj: „E lipsă crasă de respect față de oameni, în primul rând” / „Ne îngroapă definitiv. Nu faci așa ceva de pe o zi pe alta”

ActualitateTop News by Actual de Cluj - feb. 13, 2021 0 928

Doar câteva zile au stat deschise restaurantele și localurile din Cluj-Napoca, până ca autoritățile să anunțe din nou că le închid total pe cele cu servire în interior. Oficial, la începutul săptămânii trecute, proprietarii au primit acordul să -și redeschidă spațiile de marți,  și să le reamenajeze în condiții de siguranță, cu o funcționare de până la 30% din capacitate. Toți și-au făcut stocuri și-au chemat angajații la muncă, ca apoi să afle că trebuie să le reînchidă.

Vineri seara în jurul orei 18:00, când unii abia au reapucat să-și redeschidă afacerea, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a anunțat că din 14 februarie, trebuie reînchise toate restaurantele după ce a crescut rata de infectare cu coronavirus la peste 3 cazuri la mia de locuitori.

Iulia Peter, proprietara unui restaurant din Cluj, fără terasă, spune că din partea autorităților există o lipsă crasă de respect față de domeniul Horeca și față de oamenii care lucrează în domeniu.

Ea a aflat lunea trecută că își poate redeschide restaurantul la 30% capacitate de marți. Și-a chemat oamenii la muncă, 18 angajați pe care i-a scos din șomaj tehnic. Vineri a fost prima zi în care a funcționat restaurantul.

„Am aflat luni, iar timp de două zile am pregătit spațiul, fiindcă nu poți deschide de pe o zi pe alta. Reamenajezi, lucrezi, organizezi, muncești, te pregătești, faci provizii. Două zile asta am făcut, iar vineri am reușit să deschidem. Iată, vineri a fost prima zi, iar vineri seara, în jur de ora 18:00, am aflat că ne închid din nou din 14. Deci azi (sâmbătă-n.r.) e ultima zi. Deci noi avem două zile de funcționare. Este ceva inimaginabil cum procedează. Am făcut stocuri de marfă, aveam rezervări, suna telefonul mereu. E bătaie cruntă de joc. Nu faci așa ceva de pe o zi pe alta. E a treia oară când aruncăm ce-am cumpărat. Dai un termen de o săptămână, măcar, anunți că uite, aveți o săptămână. Noi am făcut provizii. Nu poți comanda sâmbăta, fiindcă nu lucrează furnizorii sâmbăta. Ce să facem acum cu marfa? Sunt angajații la care iarăși nimeni nu se gândește. Au familii, au chirii de plătit. Cum au trăit cu 75% din salariul mediu în ultimele patru luni? Noi de miercuri, joi, ne-am făcut stocurile, am luat marfa. Ne și așteptam la un rulaj bun, cu toate că avem condițiile astea de 30%, care este ceva foarte la limită, mai mult înspre pierdere, dar am organizat mesele, spatiul. Eu din 60 de locuri, eu pot primi 18 oameni. Angajații erau extrem de bucuroși,dacă ați fi văzut elanul și bucuria de a ne revedea, de a începe din nou să munci după atâta timp.  Iar vineri seara, la ora 18:00, s-a dat acea decizie, iar lucrurile s-au prăbușit, oamenii s-au prăbușit.  Nu,deci nu se poate. Nu așa. Trebuie o perspectivă, un termen, o precizare. Anul trecut am lucrat efectiv, jumătate de an.  Vineri am avut primul client. Pe 12 februarie. Iar sâmbătă, acum, e ultima zi. Deci avem două zile. E dramatic pentru acei oameni care stau și așteaptă și nu știu ce-i așteaptă și nu mai știu cum să se descurce. E o lipsă totală de respect și înțelegere față de industria asta. Nu se pot juca așa cu noi.  Înțeleg situația gravă, inteleg situația sanitară care trebuie respectată și o respectăm, dar să ne respecte și pe noi.”

Alin, 28 de ani, e chelner într-un restaurant din Cluj. Tocmai s-a întors din Alba-Iulia marți, a plătit un avans la chiria pe care urma să o ocupe de la finalul săpătămânii, iar până atunci s-a cazat la un prieten. Azi lucrează pentru ultima dată.

„E nenorocire. Eu sunt din Alba, dar n-am putut sta în Cluj atâtea luni. Din octombrie sunt în șomaj tehnic. Chirii sub 300-350  de euro nu prea găsești. Am plecat acasă. Luni m-a sunat patronul și mi-a zis că ne reapucăm de treabă. Am luat bani împrumut, am dat niște telefoane, am plătit un avans la un apartament. Vineri mi s-a spus că e gata. Nimeni nu se gândește la consecințe. Nu mai pot. Efectiv nu mai pot. Am 8 ani de zile de muncă în domeniu. Gata, s-a terminat. Azi e ultima zi. Nici nu mai revin niciodată în domeniu.”

Citiți continuarea pe g4media.ro.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu