TIFF.17 Primarul Boc: „Dacă până acum TIFF era brand al Clujului, acum și Clujul poate fi un brand al festivalului”

Au lipsit caii luminoși, acrobații sau sirenele de la Marea Neagră din Piața Unirii, surprize pe care în anii trecuți organizatorii Festivalului Internațional de Film Transilvania le-au oferit publicului la Gala de deschidere. Ele au fost înlocuite anul acesta de o peliculă alb-negru despre disidenta Doina Cornea care a murit cu puțin timp înainte de a împlini 89 de ani alături de un reproș pe care directorul Festivalului, regizorul Tudor Giurgiu, și l-a făcut pentru că nu a omagiat-o mai repede. Ediția din 2018 a fost dedicată regizorului Lucian Pintilie, decedat și el cu puțin timp în urmă.

Despre TIFF.17 Giurgiu a spus că a ajuns un festival care a crescut foarte mult și de aceea nu dorește să-l umfle, ci să îl facă și mai bun pe viitor. Până și ploaia s-a oprit în fața TIFF-ului. Cu doar o oră înainte de a începe Gala de deschidere a turnat cu găleata în Cluj-Napoca.

Pe scena din Piața Unirii, după o absență de cel puțin o ediție, primarul Emil Boc a ținut să spună că, pentru prima dată, nu doar TIFF-ul este un brand al Clujului ci și Clujul începe să fie un brand al TIFF-ului.

Peste 200 de filme din 51 de țări vor fi proiectate la Cluj între 26 mai și 3 iunie la ediția cu numătul 17 a Festivalului Internațional de Film Transilvania. Echipa de anul acesta e formată din 250 de oameni și 415 voluntari cu vârste între 16 și 47 de ani, după cum a subliniat la Gala de Deschidere directorul Tudor Giurgiu.

„Festivalul a excedat, după cum spunea un jurnalist clujean. Așa îl simt și eu. De abia îi mai faci față. Ar trebui să găsim o insulă undeva și să mai începem un festival cu zece filme și 30 de oameni. Există tentația cu un festival să-l umfli și mai tare și atunci ajungi să se piardă prietenia dintre oameni și complicitatea. Nu ne dorim asta. Ne dorim să-l facem și mai bun pentru că a crescut destul”, a afirmat Giurgiu pe scena Festivalului.

A plouat cu 15 minute înainte de a se deschide covorul roșu de intrare la deschiderea ediției cu numărul 17 în Piața Unirii din centrul Clujului. Până și ploaia s-a oprit în fața TIFF-ului, cu toate emoțiile regizorului israelian Samuel Moaz care a mărturisit la sfârșitul Galei că era convins că atunci când vor rula secvențele cu ploaia din filmul său Foxtrot – care a deschis TIFF-ul de anul acesta –  va începe să ploua și la Cluj, din nou.

Nu a fost așa.

TIFF-ul a crescut și e recunoscut în România dar și pe plan internațional. Așa că ediția din 2018 e racordată la realitățile socio-politice din țară dar și din lume, o ediție ”informată”, așa cum ne-a obișnuit și directorul festivalului la fiecare deschidere.

S-a renunțat la comediile de mare masă și s-a optat pentru deschiderea festivalului cu un film controversat și interzis în Israel dar multi premiat în lume – Foxtrot,  o dramă controversată inspirată de conflictul israeliano-palestinian, care a fost proiectat în prezenţa regizorului Samuel Moaz dar și a ambasadoarei Israelului la Bucureşti, Tamar Samash, prezentă în Piața Unirii.

Directorul artistic al Festivalului, Mihai Chirilov a chemat publicul anul acesta într-o locație noua, la H33, unde vor rula filme dintr-un festival de la Praga, invitat special la Cluj și despre care a spus că va aduce surprize colosale.

„Ediția de anul acest este una restrospectivă. Avem filmele lui Ingmar Bergman, pe care acum putem să-l numin un influencer. Îi îndemn pe cei tineri să meargă să le vadă. Sunt copii bune, restaurate. Avem un festival și sub semnul provocării cu deschiderea neobișnuită de anul acesta, față de comediile de mare public din anii trecuți. În competiția de anul acesta avem și trei filme regizare de femei, cele mai temerare. Foarte multă lume m-a întrebat de secțiunea a fi sau a nu politically correct. Avem zece filme de zece regizori care cu siguranță vor genera dezbateri la ieșirea din sală și trebuie văzute. La H33, pe strada Horea, este o nouă locație a festivalului unde avem invitat un festival din Praga care vine cu surprize colosale, surprize și în sala de proiecție. Așa că vă spun să riscați un pic, să nu jucați la sigur. Este o ediție și sub semnul nostalgiei, cu block bustere din anii 80 pe care generația părinților și bunicilor mei le știu pe dinafară. Este un festival și o ediție sub semnul melancoliei. Regizorul Lucian Pintilie a plecat dintre noi. Ne-a vizitat la TIFF de două ori. Noi am făcut singura și prima retrospectivă dedicată lui. E un iconoclast, incolod. Filmele lui sunt o colecție de viață și sunt extrem de actuale”, a menționat Chirilov.

Giurgiu a promis și o lansare de dvd cu vizitele lui Pintilie la TIFF, în Piața Unirii.

După o absență de cel puțin o ediție pe scena Festivalului, primarul Boc a urcat pe scenă și le-a mulțumit lui Giurgiu și echipei pentru ceea ce fac la Cluj. „Dacă până acum TIFF a fost un brand al Clujului, acum și Clujul începe să fie un brand al TIFF”, a adăugat primarul, după un discurs în care a trecut în revistă preocupări de la nivelul Comisiei Europene de la Bruxelles unde merge foarte des în ultima perioadă.

Înainte ca cei 3000 de spectatori fără de care deschiderea Festivalului nu se poate face în Piața Unirii din Cluj să vizioneze filmul de deschidere, directorul Festivalului a anunțat că surpriza Galei va fi una diferită de ceilalți ani.

La edițiile trecute, organizatorii au adus trupe de animație sau acrobați sau „sirene” bulgăroaice de la Marea Neagră care au cântat pentru public la Cluj.

Anul acesta, cu reproșul că nu a făcut-o mai demult, TIFF.17 a omogiat-o pe marea opozantă a regimului comunist din România, Doina Cornea, care a murit cu doar câteva săptămâni în urmă. Ea ar fi împlinit 89 de ani luna aceasta.

Pe ecranul din Piața Unirii a rulat filmul documentar  ”Păpușa” realizat în 1993 de regizorul de origine clujeană Marius Şopterean, astăzi profesor atât la UNATC, cât şi la Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB. Documentarul a apărut din dorinţa de a aminti de fosta disidentă Doina Cornea. Titlul filmului face referire la păpuşa folosită de Doina Cornea pentru a ascunde diverse scrisori pe care le trimitea în Occident.

Filmul a fost precedat de un „dicurs dezlânat” clasificat așa chiar de cel care a fost invitat să vorbească despre Doina Cornea – un fost elev care face acum un Festival de Jazz la Ilva Mică. „Mi-a fost profesoară. Făcea interpretări cu dânsa din literatura franceză din evul mediu. Un domeniu destul de sec. Pe ea au făcut-o trădătoare de neam cei de la securitate. Cu mine s-au comportat ca un pachet de țigări foarte light”, a spus Roland Szekely, dorind publicului „plăceri estetice maxime” pe durata festivalului.

Șoptăreanu a intrevenit după proiecție amintindu-și ce bulversat era când a venit de la București la Cluj să facă filmul despre Doina Cornea. „Cu ce plecasem de la București, nu se mai potrivea la Cluj. Am ajuns la doamna Cornea care m-a văzut mâhnit. Mă servește cu un ceai de iasomie cu lămâine, la masa din film, în fața ferestrei unde era iarnă. Mă întreabă: e bun ceaiul? în timp ce privește către iernile grele ce aveau să vină. Așa-i că fac ceaiuri mai bune decât Revoluția?!”, și-a amintit Șoptăreanu.

În aplauzele publicului, Tudor Giurgiu a spus că speră ca cei vinovați pentru dezinformări și carnagiu să fie trași la răspundere.

Înainte ca filmul Foxtrot să înceapă în Piața Unirii, regizorul acestuia, Samuel Moaz a spus că ceea ce se întâmplă la Cluj cu un ecran așa de mare instalat în centrul orașului este un Woodstock al cinema-ului.

Amintim, din nou, TIFF.17 înseamnă proiecții a 227 de filme din 51 de ţări, dintre care 178 de lung metraj, între 25 mai şi 3 iunie.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.