Specialiștii în mobilitate urbană au evitat să-și asume cifre pentru dezvoltarea unei rețele eficiente de transport. Arhitectul șef al județului recomandă o densitate de minim 35 de locuitori la hectar
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - ian. 18, 2022 0 446
Una dintre chestiunele care au fost ridicate în cadrul dezbaterii Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2020-2027(2030) pentru Cluj a fost nevoia de a eficientiza transportul public din Cluj-Napoca dar și din Zona Metropolitană. Arhitectul Șerban Țigănaș s-a interesat cu privire la densitățile urbane recomandate pentru a putea dezvolta o rețea de transport public eficient dar și dacă actuala rețea deservită de mijloacele în comun răspunde respectivelor deziderate. Specialiștii care au lucrat la PMUD au evitat să avanseze cifre. Au pus pe tapet doar densitățile minime pentru dezvoltarea unei linii de metrou. În schimb, la nivelul comisiei de urbanism a județului Cluj, arhitectul șef recomandă o densitate de minim 35 de locuitori la hectar pentru ca transportul public să funcționeze.
„În teorie, din punct de vedere economic, de la o densitate de 110 – 115 locuitori / ha o linie de metrou poate funcționa sustenabil. Cartierele care formează acest coridor ating această densitate (Mănăștur, Mărăști, Gheorgheni și Între Lacuri) iar zona centrală chiar dacă nu atinge densitatea de rezidenți are valori foarte ridicate la locuri de muncă și desigur turiști. Mai mult de atât, trebuie luat în considerare că și capetele Muncii și Sopor sunt în plin proces de restructurare urbană aspect care va crește considerabil numărul de locuri de muncă și rezidenți. Numai în cartierul Sopor sunt planificate locuințe pentru peste 25.000 de locuitori. Totuși trebuie luat în considerare că nu există o soluție universală sau niște indicatori specifici pentru care este oportun dezvoltarea unui sistem sau a altuia de transport. Problema dezvoltării rețelei de transport este mult mai complexa de atât și ține seama de tiparele de mobilitate, principalele origini și destinații ale deplasărilor, caracteristicile mobilității pe plan local, zonele de interes, s.a.m.d. tocmai de aceea în ultima perioadă atât în Romania cât și pe plan European și mondial s-au făcut eforturi în a dezvolta Modele de Transport atașate PMUD-urilor sau Strategiilor de Transport, care se materializează ca și instrumente de lucru pentru specialiști, și care pot reprezenta într-o manieră robustă situația existentă și viitoare în diverse scenarii. Astfel că decizia dezvoltării unui coridor de transport pe o axă sau alta, extinderii unei rețele de transport într-o direcție sau alta, amplasării de statii de transport public sau stabilirea ierarhiei dintre modurile de transport (pe sistemul coridor-feeder) este o problema complexa și nu are un rezultat unic, găsirea unor soluții optime stand în efortul specialiștilor de a identifica anumite provocări cheie pentru care sa poată genera o serie de soluții pe care le pot testa cu ajutorul instrumentului de lucru (Modelul de transport) și pe baza impactului fiecărui scenariu, în raport cu obiectivele stabilite să poată decide care este soluția optimă”, a comentat arhitectul Reinhold Stadler, expert Civitta, eficiența rețeței de transport publci din Cluj-Napoca, provocat fiind de arhitectul Șerban Țigănaș.
la nivelul comisiei de urbanism a județului se are în vedere o densitate de minim 35 de locuitori la hectar pentru ca transportul public să funcționeze.
Specialiști urbaniști din Cluj au semnalat public faptul că actuala rețea de transport public din Cluj-Napcoa are nevoie de o regândire și de o modenizare mai ales la nivelul stațiilor de transport în comun despre care au spus că fie nu sunt bine poziționate, fie sunt departe de standarde, sunt amenajate în zone necapacitate la fluxul de călători, pe trotuare înguste, fără să se asigure niciun fel de confort pentru călători.
Arhitectul Tudor Pănescu de la Planwerk a subliniat, în cadrul unei dezbateri din cadrul Centrului de Inovare și Imaginiție Civică al Primărie că discuția legată de stațiile de transport în comun este mult mai complicată și că întreg sistemul de transport public cu stații din Cluj-Napoca ar trebui studiat și regândit. ”Noi am spus dintotdeuna că pe relația Memorandumului – 21 Decembrie, stațiile mijloacelor de transport în comun ar trebui să fie amplasate în Piața Unirii, respectiv Piața Avram Iancu. Nu cred în acest moment că se dorește acest lucru sau că poate că deveni posibil”, a completat arhitectul. De altfel, una dintre chestiunile care trebuie reglate a arătat fostul președinte al Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, se leagă de ”ilogica” de la capitolul aliniament de arbori care în anumite stații de transport public există iar în altele nu. De asemenea, Țigănaș a atras atenția că există o disproporție colosală între capacitatea stațiilor de transport public și locurile de ședere.
Specialiștii au recomandat Primărie un concurs de soluție pentru revitalizarea rețelei de transport public din Cluj-Napoca.
Planul la rămas în aer. În schimb, administrația locală a lansat o licitație pentru modernizarea mai multor stații de transport public din cartierele Grigorescu, Zorilor, Mărăști sau Gheorgheni vor fi modernizate începând din 2022. Primăria a lansat o licitație pentru angajarea unui proiectant care să evalueze și să regândească, într-o primă fază, 11 stații de transport public din Cluj-Napoca (capăt de linie). Miza este un acord cadru care cuprinde toate cele 3019 stații din municipiu.
