Cum se vede noul proiect mai prietenos cu pietonii și bicicliștii propus de Primărie pe B-dul 21 Decembrie 1989
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 27, 2018 0 1165
Propunerea de reamenajare a Bulevardului 21 Decembrie 1989 făcută de biroul de proiectare Planwerk aduce pietonii, bicicliștii, transportul în comun și traficul auto într-o relație mult mai eficientă și normală pe o arteră care tranzitează zona centrală a Clujului. Aceasta a fost prezentată public și a fost calificată de specialiștii prezenți la discuțiile de la Casino drept una excelentă dacă se raportează la situația actuală de pe acest Bulevard, însă una care arată încă lașitatea administrației locale în fața traficului auto.
Arhitectul Eugen Pănescu a declarat că proiectul de reamenajare a Bulevardului 21 Decembrie 1989 vine să aducă condiții mult mai prietenoase pentru transportul în comun, dar și pentru circulația pietonilor sau bicicliștilor. Și că, odată pus în operă, el ar putea aduce o creștere a celor care utilizează mijloacele de transport în comun sau bicicleta.
Bulevardul 21 Decembrie rămâne încă parte importantă pe singura axă de trafic a orașului (est-vest) iar traficul auto nu se reduce.
Între Piața Unirii și Piața Avram Iancu se evidențiază ca bandă dedicată actualul traseul al mijloacelor de transport în comun, se translatează stațiile de autobuz, bicicliștii și autobuzele sunt puși să conviețuiască, având în vedere că trotuarele sunt înguste, mai ales aproape de intersecția cu Piața Unirii. În Piața Avram Iancu se continuă pistele de biciclete, dar și traseul dedicat pentru mijloacele de transport în comun. Între Regionala CFR și The Office vor fi trei benzi pentru traficul general, plus benzi dedicate pentru transportul în comun și bicicliști. Parcursul pentru biciclete și benzile dedicate continuă până la Biserica Sf Petru și Pavel.
Noutatea proiectului o constituie înlocuirea parcării de câteva zeci de mașini din fața Bisercii Sf Petru și Pavel cu un scuar public, cu bănci și copăcei. Pănescu a ținut să sublinieze că acest lucru a fost posibil având în vedere existența parcării temporare de pe amplasamentul viitorului Centru Cultural.
Pe întreg parcusul B-dului 21 Decembrie, pe ambele părți se propune aliniament de arbori/completarea aliniamentului, amplasarea de mobilier urban, pavarea cu dale de piatră, locuri (nenominalizate) unde să se amplaseze terase, modernizarea iluminatului public. Propunerea vine să explice și să rezolve și zonele de conflict între biciclete și restul traficului, la intersecții.
Arhitecții de la Planwerk au prezentat public și imagini simulate privind felul în care va arăta Bulervardul 21 Decembrie 1989 puse lângă fotografii cu situația prezentă.
Despre proiect, Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca (una dintre organizațiile nonguvernamentale active pe partea de mediu și velo) a sintetizat exact proiectul prezentat public de Primărie: ”pași spre normalitate cu soluții de compromis”. Mititean a menționat că se putea face chiar mai mult pentru bicicliști, dacă se dorea (deschiderea unui sens pentru biciclete pe Constanța, spre exemplu).
Urbaniști și arhitecți din Cluj au subliniat, de asemenea, în cadrul discuțiilor de după prezentarea publică a proiectului B-dului 21 Decembrie 1989 că încă există neajunsuri pe care Primăria nu are curaj, interes sau voință să le rezolve.
Sistemul de stații de transport public existent în Cluj descurajează utilizarea transportului în comun
O intervenție în cadrul discuției de ieri din partea Bisericii Unitariene referitoare la mutarea stației de transport în comun din fața Bisericii și Liceului Unitarian către Liceul Brassai a pus pe tapet un neajuns al întregului sistem de transport public al orașului – stațiile sunt amenajate în zone necapacitate la fluxul de călători, pe trotuare înguste, fără să se asigure niciun fel de confort pentru călători.
Unitarienii au cerut de ani de zile mutarea stației de transport public din fața Bisericii de pe 21 Decembrie 1989 însă au menționat că Primăria le-a refuzat de fiecare dată cererea. Acum, prin proiect, stația se mută, dar tot într-o zonă inoportună – în fața Liceului Brassai – unde se vor acumula coloane de autobuze și vor îngreuna circulația celor 800 de elevi și părinți ai unității de învățământ. Unitarienii au mai spus că acceptă bucuroși deschiderea accesului public în curtea dintre liceu și biserică, în schimbul regândirii amplasamentului stației.
Arhitectul Tudor Pănescu de la Planwerk a subliniat că discuția legată de stațiile de transport în comun este mult mai complicată și că întreg sistemul de transport public cu stații din Cluj-Napoca ar trebui studiat și regândit. ”Noi am spus dintotdeuna că pe relația Memorandumului – 21 Decembrie, stațiile mijloacelor de transport în comun ar trebui să fie amplasate în Piața Unirii, respectiv Piața Avram Iancu. Nu cred în acest moment că se dorește acest lucru sau poate că deveni posibil”, a completat arhitectul.
De altfel, una dintre chestiunile care trebuie reglate și nu sunt încă prin proiect, subliniate de fostul președinte al Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, s-a legat de ”ilogica” de la capitolul aliniament de arbori care în anumite stații de transport public există iar în altele nu. De asemenea, Țigănaș a atras atenția că există o disproporție colosală între capacitatea stațiilor de transport public și locurile de ședere.
În Piața Unirii, primăria are o parcare cu barieră (care aduce bani frumoși la bugetul local) chiar în buricul târgului, care încurajează transportul cu mașina în centrul orașului. În Piața Avram Iancu, Biserica Ortodoxă este cea care dictează legea și probabil nu susține ca oamenii să tranziteze piața.
Mașinile ”nesimțite” ale Prefecturii Cluj parchează pe trotuar
Un alt punct fierbinte care nu este clar dacă a fost rezolvat sau va fi prin proiectul de reamenajare al B-dului 21 Decembrie 1989 rămâne parcarea din fața ușii unei instituții publice din Cluj și anume Prefectura. Societatea civilă și specialiștii au atras atenția în repetate rânduri că nu este în regulă ca mașinile acestei instituții să fie parcate la 2 centimetri de clădire și să nu lase niciun fel de acces pietonilor.
Țigănaș a atins chestiunea și s-a întrebat de ce nu există copaci prevăzuți în fața Prefecturii iar proiectul nu tratează unitar chestiunea aliniamentului.
Arhitecții au spus că nu au prevăzut arbori acolo (fără să explice de ce) dar că au prevăzut ca trotuarul să fie blocat cu stâlpișori și să nu se mai parcheze pe el. Primăria n-a atacat în niciun fel subiectul și nici nu a spus dacă Prefectura susține acest lucru.
Politica de ”speed bumper” a Primăriei cu praguri de sol e prost calculată în oraș
Arhitectul Șerban Țigănaș a subliniat că pe B-dul 21 Decembrie 1989 se atinge lejer o viteză de 80 de kilometri la ora și că în această zonă care are nevoie, lipsește politica primăriei cu praguri de sol (speed bumper). Potrivit arhitectului în această zonă ar fi necesare praguri de sol de tipul trecerilor de pietoni supraînălțate și nu în zone din oraș, pe artere unde nici măcar nu există flux auto. Potrivit arhitetcului, viteza e originea tuturor relelor și aduce și partea fonică disconfortabilă odată cu ea.
Propunerea a rămas în aer, cu menținea din partea arhitectului Tudor Pănescu că cei de la poliția rutieră încurajează o viteză de 30km/h pe Bulevard, remarcă la care toți cei prezenți au râs.
Politica cu cât mai multe benzi de trafic nu aduce fluență
Arhitectul Adrian Borda a atras atenția asupra lipsei de viziune a Primăriei cu privire la traficul de pe Bulevard unde există zonă și cu cinci benzi pe sens menționând că traficul cu mai multe benzi nu aduce fluneță, dimpotrivă. Arhitectul care a fost și șeful de proiect al Planului Urbanistic General a subliniat că există capitale europene care nu încurajează acest tip de trafic și care nu au sistemul dorit la Cluj. Specialistul a spus că un pas de normalitate ține de interzicerea traficului de pe Bulevard spre Regele Ferdinand, având în vedere că încărcarea de pe Memorandumului vine din partea de sud (Universității – Napoca). La capitolul trafic, arhitectul a spus că așteaptă mai mult curaj de la administrația locală și liderii ei dar și decizii care să aducă cu adevărat o fluență pentru traficul din Cluj. În caz contrar, a spus Borda, B-dul 21 Decembrie nu va fi niciodată un bulevard (unde ar trebui să se încurajeze dezvoltarea funcțiunilor comerciale) ci doar o arteră pentru trafic.
Intervenția lui Borda a rămas fără replică. Primarul Emil Boc sau viceprimarul Dan Tarcea nu au intervenit. Nici Ovidiu Cîmpean, director în Primărie, cel care a condus discuțiile, nu s-a pronunțat.
Alte intervenții din cadrul dezbaterii s-au legat de nevoia de a proteja cu vegetație locurile de ședere, de amenajarea de cișmele, de o mai bună reprezentare în teren a parcursului de biciclete care, în anumte locuri de pe planșe, are întoarceri nefezabile de 90 de grade, de necesitatea mutării trecerii de pietoni din zona Office, de necesitarea unor semafoare cu semnale acustice.
S-a reiterat, de către Adrian Costina de la miștarea SOS, ideea de a duce tramvaiul pe Calea Dorobanților.
S-au luat în discuție și bordurile și întreruperile pe accese și pentru scurgerea apei despre care arhitecții de la Planwerk au spus că ele s-au tratat în detaliu dar și că, spre exemplu, la proiectul pe care l-au făcut tot pentru Primărie în Piața Unirii s-a prevăzut o bordură pentru scurgerea apei pluviale care nu s-a executat.
Despre problemele semnalate, arhitecții au spus că multe sunt prinse în proiect, altele nu sunt necesare. Pentru propunerea cu trecerea de pietoni – venită de la consilierul local PNL Călin Găbudean – Cîmpean a promis solemn că va fi analizată.
O altă discuție a fost deschisă de arhitectul Șerban Țigănaș privind aliniamentul de arbori propus. Specialistul a ținut să precizeze că, deși apar pe planșe, mulți copăcei vor fi sacrificați. Țigănaș a subliniat că în forma propusă aliniamentul de copaci comporta schimbări dictate de schimbarea fronturilor de construcții, având în vedere că pe relația Piața Avram Iancu – Piața Unirii există șantiere dar și zona este în dezvoltare. Arhitecții de la Planwerk au recunoscut respectivele constângeri, dar au spus că ele vor fi rezolvate punctual, odată cu proiectele de dezvoltare.
La dezbatere a participat și arhitetcul Vlad Rusu, cel care a făcut proiectul de reamenajare pentru Primărie pe Ferdinand, E. Zola, Sextil Pușcariu și Tipografiei. Rusu nu a intervenit în cadrul proiectului. În schimb, atunci când a prezentat el proiectul public, arhitectul Eugen Pănescu a făcut sugestii legate de nevoia de a fi prevăzute zone cu terase sau referitoare la piatra cubică care nu s-ar mai impune în aceste zone pentru că aduce neajunsuri legate de circulația bicicliștilor sau pietonilor.
După proiectul urbanistic, urmează ca Primăria să realizeze studiu de fezabilitate pentru modernizarea B-dului 21 Decembrie 1989 și să depună un proiect pentru finanțarea investiției din bani europeni, după cum a informat Ovidiu Cîmpean.
