Smart city de România: 41 de oraşe adună peste 300 de proiecte. Ce loc ocupă Clujul în top? (Studiu)

41 de orașe din România cumulează peste 300 de proiecte Smart City, potrivit unei radiografii a pieței de profil, realizată de integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting. Cele mai active oraşe sunt Alba Iulia, Hunedoara şi Oradea, urmate, abia pe locul 4, de Cluj-Napoca.

Pe baza surselor publice care au acoperit subiectul pe parcursul ultimului an, informațiilor furnizate de primării, companii și interviurilor efectuate, 41 de orașe mari, medii și mici din țară au, în faza de plan, în derulare sau deja finalizate, 316 proiecte tip Smart City.

Topul primelor zece orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate este: Alba Iulia (103 proiecte), Hunedoara (23), Oradea (19), Cluj-Napoca (18), Avrig (15), București (13), Piatra-Neamț (12), Brașov (11), Arad (11), Sibiu (11), Constanța (11).

Lista orașelor înscrise în cursa Smart City este într-o continua evoluție și include, în prezent, 41 de municipalități precum Alba Iulia, Arad, Avrig, Bacău, Balș, Botoșani, Brașov, București, Bumbești-Jiu, Călărași, Cernavodă, Comănești, Constanța, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galați, Giurgiu, Gura Humorului, Hunedoara, Iași, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moinești, Odobești, Oradea, Piatra Neamț, Reșița, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgoviște, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgu Neamț, Târnăveni, Timișoara, Tîrgu Bujor și Tulcea.

“Orașele din listă ajung, acum, să însumeze, conform ultimului recensământ, o populație de 5.708.940, echivalentul a peste un sfert din populația României, Vedem, însă, o creștere relativ redusă a adopției soluțiilor Smart în rândul populației care nu era încă acoperită. În continuare, majoritatea noilor proiecte și soluții Smart City se dezvoltă în ariile deja acoperite, iar accesul, prin faptul că aria geografică nu se extinde cu mult, rămâne limitat, ca avans. În plus, remarcăm dificultatea primăriilor de a comunica despre acest subiect, Smart City, într-un mod articulat, coerent și transparent”, spune Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.

Proiectele Smart City identificate își păstrează clasificarea, în aceleași șase Verticale Smart City – Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance, verticale care sunt în concordanță cu raportările recente ale Uniunii Europene.

Noul lider este domeniul Smart Living, acoperit de 74 de proiecte, care detronează anteriorul loc întâi, ocupat în primăvară de Smart Governance, ce ajunge acum la 71 de proiecte. Locurile trei și patru sunt ocupate de Smart Mobility, cu 63 de proiecte, care se detașează de Smart Economy, 58 de proiecte, cu care era egală în martie. La distanță urmează Smart Environment, cu 33 proiecte, și Smart People, cu o creștere redusă, până la doar 16 inițiative.

Vezi şi:

Clujul se vrea „oraş deştept”, dar e departe de progresele vecinilor din Europa. Primăria promite lege locală pentru acces public la date utile în „smart city”

Printre orașele care îmbrățișează soluțiile Smart City atât într-un mod inovator, cât și acoperitor la nivelul locuitorilor, sunt menţionate Alba Iulia, care duce domeniul Smart și în aria blocurilor de locatari, printr-o aplicație de management pentru administratorii imobilelor, Avrig, cu un proiect ce vizează contributia urbană pentru combaterea schimbărilor climatice şi Hunedoara, cu o hartă electronică a investițiilor.

“Suntem prezenți în piața soluțiilor și serviciilor Smart City încă din anul 2015 și, în primăvara acestui an, am pornit elaborarea primului studiu complex și a primei raportări actualizate, în ceea ce privește evoluția și adopția Smart City la nivelul României. Acum, la șase luni de la prima ediție a raportului, am identificat atât noi soluții cu un mare nivel de replicabilitate, cât și noi proiecte, strategii și municipalități care completează peisajul orașelor inteligente din România. De altfel, strategia Smart City este sintagma-cheie a acestei noi ediții a raportului”, declară Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.

Oraşul Unirii conducea detașat în clasamentul proiectelor smart implementate, cu 96 de aplicații, şi conform unei alte analize, din vară, a Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate (ARSCM). Timişoara e pe locul 2, iar Clujul pe trei cu doar 11 proiecte trecute în listă. Printre exemplele de „Cluj smart city”: autobuzele electrice introduse de Compania de Transport Public (CTP) sau „funcţionarul public virtual”, care nu e de fapt vreo „Sophia”, ci o interfaţă gândită pentru interacţiunea primărie-cetăţean. Primăria Cluj-Napoca a mai lansat aplicaţia „Cluj Parking” care monitorizează locurile de parcare disponibile din centrul oraşului (în parcările cu barieră) şi există o serie de acţiuni care pot fi rezolvate online. S-a mai vorbit, de asemenea, despre planuri de sistem de trafic integrat.

Citeşte şi:

Cluj-Napoca – „smart city”? Alba-Iulia, lider detaşat în domeniu

Sursa foto: www.governmenteuropa.eu

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.