Clujul se vrea „oraş deştept”, dar e departe de progresele vecinilor din Europa. Primăria promite lege locală pentru acces public la date utile în „smart city”
EconomieITTop News by Kristina Reştea - apr. 18, 2018 0 1141
„Cine controlează datele, controlează tot”, zice primarul Emil Boc, încercând să facă totul mai prietenos cu un citat din Dune pe care nu îl aflăm exact, într-o sală de conferinţe cu candelabre. La Cluj se vorbeşte – despre ce altceva dacă nu despre – oraşe deştepte. De fapt, la Cluj nu se vorbeşte despre oraşe deştepte, ci despre „smart cities”.
La conferinţa care se ţine miercuri tocmai în jurul acestei teme au venit invitaţi din Europa care au luat-o deja pe drumul utilizării tehnologiei pentru a face mai uşoară viaţa cetăţenilor din marile oraşe. Astfel că cei din administraţia locală au avut ocazia să împartă sala cu specialişti din Olanda, Marea Britanie, Finlanda sau Slovenia.
Amintim că Amsterdamul a fost desemnat deja oficial Capitală a Inovării şi are zeci de proiecte de smart city – de infrastuctură, energie, mobilitate, în administraţie sau educaţie. În studiul UK Smart Cities Index de anul trecut, Londra si Bristol erau în topul oraşelor smart, analiza subliniind că Greenwich-ul are un program digital extrem de ambiţios. Aici se dezvoltă programe pentru energie sustenabilă şi clădiri prietenoase cu mediul, maşini autonome sau programe pentru calitatea aerului. Chiar şi orăşelul sloven Idrija e dat ca exemplu de dezvoltare, după ce a trecut de la statutul de oraş minier la cel de hub industrial. Municipalitatea de aici e implicată în câteva proiecte ale Uniunii Europene de mobilitate urbană smart si eficienţă energetică. Un alt proiect vizează, de exemplu, ca apele folosite în procesul minier să fie utilizate pentru obţinerea de energie şi acelaşi orăşel face demersuri pentru ca tehnologia să ajute persoanele cu deficienţe să poată folosi serviciile sociale din comunitate.
La Cluj? O aplicatie ne indică locuri de parcare libere (dar numai în unele parking-uri din oraşul care, oricum, e în plină criză de locuri de parcare) şi, în unele staţii de transport public, poţi afla când îţi vine autobuzul (dar sistemul de ticketing greu implementat tot mai dă rateuri). De asemenea, se pot plăti taxe online şi se mai tot anunţă, din când în când, câte un plan de proiect de oraş deştept. Azi, primăria a lansat-o în piaţă pe „Antonia”, funcţionarul virtual.
Ca de fiecare dată atunci când la Cluj se povesteşte despre smart cities, urmează o înşiruire a proiectelor pe care municipalitatea si firmele din domeniu partenere le au în această direcţie. De data aceasta, însă, primarul recunoaşte că suntem în urma multor oraşe din Europa. Până şi cu legislaţia am fi în urmă. „Din păcate, în România nu avem o lege naţională sau locală care să discute explicit despre open data. Încercăm să fim primul oraş din România care să vină cu o decizie care să spună cum putem folosi aceste date. Nu avem cadru legal. Sper ca în Cluj, alături de mediul de afaceri, Consiliul Consultativ, de universităţi să desenăm acest cadru legal. Să convingem şi companii, să avem acces la date. Nu e de ajuns să colectăm date. Ce facem cu ele? Pentru trafic ne pregătim să integram soluţiile smart, să avem un sistem de trafic integrat. Folosim date pentru a îmbunătăţi traficul din Cluj şi politica de parcări”, spune primarul Clujului, un oraş care la ore de vârf se blochează tot mai des şi care e încă tare departe de vise „smart”. „Avem aplicaţia prin care se pot vedea parcările disponibile din oraş, dar numai o parte dintre ele. Publicul e anunţat când ajung autobuzele în staţii, dar şi aici suntem abia la început. Suntem în urmă faţă de alte oraşe din Europa. Încercăm să integrăm toate aceste date”, zice primarul Emil Boc. „Colectăm date, date de la companii publice – cum ar fi Compania de Transport – acestea ar putea să fie oferite tuturor jucătorilor din piaţă şi mediului de afaceri. Nu avem o lege în România în ceea ce priveşte proprietatea datelor publice. Vrem să facem o lege locală pentru a da acces la date publice pentru toată lumea”, spune Boc.
„Avem iluminat smart, sistem de energie smart, sistem de apă, de mobilitate. Problema e dezvoltarea strategiilor. Toate acestea trebuie să lucreze împreună pentru o comunitate smart. Avem nevoie de mai multă cooperare, pentru ca oamenii să folosească aceste date. Nici administraţiile uneori nu vor să le folosească, e o problemă culturală. Companiile trebuie să dea acces la date. Tot ceea ce ţine de open data e o mare provocare a viitorului”, spune Bojan Sever, primar în Idrija. Paul Copping, Chief Innovation Officer, Royal Borough of Greenwich, subliniază că oraşele care sunt abia la început pe drumul utilizării tehnologiei în administrarea vieţii urbane au posibilitatea de a lua din exemplele bune deja implementate la vecini din Europa. „Expertiza poate fi împărţită între comunităţi, poate ajunge pe pieţe emergente. Clujul e un centru de educaţie şi inovare, are abilitatea de a merge în aceasă direcţie. Poate beneficia de expertiza altora”, menţionează Copping.
Întrebat care ar fi prima măsură pe care ar lua-o pentru a îmbunătăţi viaţa din Cluj, primarul din Idrija a dat un răspuns care s-a îndepărtat de tehnologie. „Avem nevoie de mai multă viaţă socială. Dacă tehnologia omoară viaţa socială, în viitor nu vom avea nimic. Trebuie să ne întoarcem la un mod de viaţă mai bun, să ne cunoaştem vecinii, să ştim ce fac. Primarul-robot e viitorul? Eu cred că nu”, a spus Bojan.
Citeşte şi:
Clujul se visează „Capitală a Inovării”, dar nu prea inovează. Care sunt motivele (studiu)
