Clujul se visează „Capitală a Inovării”, dar nu prea inovează. Care sunt motivele (studiu)

În ciuda etichetelor strălucitoare care i se asociază adesea Clujului IT, România nu prea are cu se să se laude la capitolul „Inovare”, iar al doilea cel mai important centru IT al ţării îşi produce, de fapt, 90% din venituri din outsourcing. De ce? Un studiu recent, realizat la comanda unei asociaţii din domeniu, abordează acest aspect şi adună o listă cu „piedici în calea inovării”, realizată în urma discuţiilor cu antreprenori locali. Printre acestea: lipsa de viziune spre inovare a antreprenorilor, dar și a angajaților, lipsă de timp, costuri mari şi lipsă de capital care să finanţeze ideile noi şi bune.

Să spunem, mai întâi, că România este un „inovator modest”, potrivit datelelor Comisiei Europene. De fapt, România a ajuns pe penultimul loc in Topul European al Inovarii, doar Ucraina având un scor mai rău decât ţara noastră. Performanţa a scăzut cu 14,1% faţă de media Uniunii Europene din 2010 şi până acum, arată clasamentul din 2017 care compară datele din 2010 cu cele de anul trecut. Astfel, dacă in 2010 inovaţia era la 48% din media UE, acum a ajuns la 34 de procente. Potrivit Global Competitiveness Index, publicat de World Economic Forum, România e abia pe locul 96.

Scoruri modeste la „stâlpul” Inovare (Raportul integral AICI):

Cu toate acesta, primarul Clujului, Emil Boc, a anunţat că municipiul vrea să candideze pentru titlul de Capitală a Inovării, iar asta s-ar putea întâmpla cândva în următorii 10 ani, estima el.

Clujul este al doilea cel mai mare centru din ţară în IT, unul din 11 angajaţi din Cluj lucrează în acest domeniu, numărul de companii aproape s-a dublat în cinci ani, dar 90% din venituri sunt realizate încă prin outsourcing, potrivit unui raport publicat în această lună. Analiza industriei de IT a fost realizată de compania Encore Research la comanda ARIES Transilvania și cuprinde o analiză locală și națională a industriei în perioada 2011-2016. Studiul cuprinde o analiză a rezultatelor financare din ultimii şase ani a 21.345 companii la nivel naţional, dar şi un sondaj de opinie realizat cu reprezentanţi din firmele cu sedii la Cluj.

Studiul a urmărit și să identifice câteva piedici în calea inovării. Din răspunsurile antreprenorilor locali din IT, s‑au desprins câțiva factori:

• lipsă de viziune spre inovare a antreprenorilor, dar și a angajaților
• lipsă de timp, antreprenorii sunt ocupați cu ”running the business”
• inovarea este scumpă
• nu sunt foarte multe organizații de tip venture capital care să finanțeze ideile inovative
• firmele care fac produse inovative o fac prin auto‑finanțare, adică o parte din profit merge în dezvoltarea de produs, fapt care duce la anumite limitări în proces
• inovarea necesită o masă critică de specialiști
• inovarea ține și de o parte culturală și educativă, de modul în care școala a insistat pe creativitate sau nu
• deocamdată, pentru antreprenori, outsourcing‑ul e safe (constant, stabil, predictibil, cererea încă mare), inovarea presupune risc, presupune eșecuri, este un test.
• în acest moment, firmele din IT sunt axate pe două direcții: ce vor/comandă clienții și pe ce vrea/cere piața. Inovarea totală ar fi un pas mai departe, ar presupune un circuit invers: compania creează și apoi educă clienții și piața, nevoia este generată ulterior.
• lipsa de cerere de produse de IT inovative în România
• lipsa de experiență de business, necesară pentru integrarea pe piață a unui produs complet nou, pentru care nu a mai existat deloc experiență anterioară a consumatorului; o dată cu crearea acestui produs trebuie educată și piața, ceea ce presupune un efort complex, îndelungat și riscant

„Noi încercăm tot felul de abordări de câțiva ani pe partea de dezvoltare de produse. Nu merg aşa uşor. La dezvoltarea de produse ai nevoie de o piaţă, ai nevoie de o experiență de business, pe care noi nu o avem. Deci noi avem experienţă de IT la nivel global, avem experiență de a dezvolta software la nivel global, avem experienţă de a construi produse software, dar nu avem experienţă de business la nivel global, produsul trebuie integrat pentru a răspunde anumitor nevoi, da? În finanţe, în retail, în partea de automotive”, spune un antreprenor IT din Cluj‑Napoca, citat în studiu.

Cei din domeniu ţin să menţioneze însă şi că o parte dintre companiile din Cluj încep să aloce resurse spre dezvoltarea de produse și încearcă să dezvolte proiecte mai complexe. Adică: o parte din banii obținuți prin outsourcing încep să meargă spre investiţii în inovare. “Se dezvoltă tot mai mult şi produse proprii, în companiile mari; mergem pe finanţări de la Bruxelles pentru asta. Sunt companii care au deja echipe de inovare. Pentru a merge pe zona de inovare trebuie să ai masă critică cu care să lucrezi. Dar am remarcat un interes personal al firmelor private pentru produse proprii – cei care fac bani din oustourcing au echipe de dezvoltare şi investesc în asta, în competenţe şi oameni”, a menţionat Bianca Muntean, director executiv Aries Transilvania. “Când angajezi un om pentru a face un produs (nu outsourcing) e cu totul altceva. Sunt luni de zile fără rezultate, în timp ce în outsourcing eşti plătit cu ora. Toate lumea îşi doreşte inovare, dar realitatea e grea. Foarte puţine companii vor dezvolta produse proprii, outsourcingul va genera în continuare foarte mulţi bani”, menţiona Cătălina Ciubotaru, project manager.

Citeşte şi:

De ce avantajul “talentului ieftin” din România nu mai e de ajuns pentru Clujul de afaceri

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.