Sergiu Hossu: Nu este nevoie să inventăm noi mobilitatea urbană, este suficient să ne inspirăm și să luăm ca model orașe din vestul Europei care au făcut pași semnificativi înaintea noastră în această direcție (P)

Candidatul USR PLUS la Consiliul Local Cluj Napoca, Sergiu Hossu, arată că mobilitatea urbană nu trebuie să fie doar un concept cu care să ne lăudăm, ci că el chiar trebuie să funcționeze, mai ales într-un oraș ultra-aglomerat cum este Clujul.

„Observăm foarte bine cum dupa reluarea activităților  în luna septembrie, când oamenii termină concediile și se întorc la muncă, când reîncepe școala, orașul devine greu practicabil din punct de vedere al mobilitatii”, spune Seriu Hossu, apreciind că nu e nevoie de nicio filosofie pentru ca lucrurile să se schimbe și că un model bun de aplicat ar fi cel al orașului olandez  Utrecht.

„Nu este nevoie să inventăm noi mobilitatea urbană, este suficient să ne inspirăm și să luăm ca model orașe din vestul Europei care au făcut pași semnificativi înaintea noastră în această direcție. În propunerile mele am luat ca exemplu modul în care s-au rezolvat probleme similare în Utrecht (Olanda), un oraș asemnător Clujului, din punct de vedere al  numărului populației și actvităților economice”, a spus Sergiu Hossu.

Reprezentantul USR PLUS a enumerat câteva măsuri-cheie pentru a avea un bun flux urban la Cluj Napoca:

-Transportul in comun devine prioritatea zero. Este clar pentru toata lumea că infrastructura orașului nu va ține pasul cu numărul de mașini ale locuitorilor, drept consecință este necesară o prioritizare a accesului la infrastructura existentă a mijloacelor de transport în comun. Aici propunerea noastră este extinderea benzilor dedicate aproape peste tot acolo unde infrastuctura permite. În plus, exactitatea cu care mijloacele de transport în comun vor circula va fi dată și de modul smart în care intersecțiile vor fi redesenate. Vorbim aici despre schimbarea culorii la semafor în funcție de timpul în care autobuzul este nevoit să ajungă în stație. Dacă acesta este în intârziere, în momentul în care se apropie de o intersectie, culoarea semaforului se va schimba, în siguranță, astfel încat acesta să treacă primul prin intersecție. O altă măsură necesară este lărgirea  și regândirea stațiilor de autobuz. Aici vă pot spune că avem mijloace de transport în comun moderne, cu o capacitate mare, dar foarte multe stații au ramas calibrate pentru microbuze, în special în cartierele noi. Unui autobuz mare îi este necesar mult timp pentru a intra în stație.

-Asigurarea infrastructurii necesare transportului alternativ. Când vorbesc de transport alternativ, mă gândesc la biciclete în primul rând, datorită siguranței pe care o oferă mersul pe bicicletă, la biciclete electrice și poate, acolo unde infrastructura permite, mă gândesc și la trotinete electrice. Cele din urmă sunt un pericol pentru integritatea fizică a  fiecăruia din pricina lipsei totale a stabilității în deplasare.

„Pentru a avea cât mai mulți locuitori ai urbei care folosesc aceste mijloace de transport alternative, acestea au nevoie în primul rând de infrastructura care sa le confere siguranță, infrastructura care să le arate că deplasandu-se pe bicicletă faci mai putin decât ai face cu mașina dintr-un loc în altul. Bicicleta este un mijloc extraordinar de deplasare, nu polueaza aerul, este silențioasă, nu folosește o suprafață mare din infrastructura urbana. La noi, de cele mai multe ori este privită ca un mijloc de deplasare pentru cei care nu iți permit altceva”, arată Sergiu Hossu.

Această percepție despre bicicletă trebuie schimbată în mentalul colectiv, și sunt multe metode la indemană pentru ca acest lucru să se întmple, mai crede politicianul:

-Traficul urban sau nevoia de mobilitate urbană este dată de nevoia oamenilor de a se deplasa. Aici, împreuna cu specialiștii din primaria Cluj-Napoca trebuie regândite cartierele. Fiecare cartier trebuie să asigure funcțiuni de bază pentru locuitorii săi. Știu un mod amuzant de a testa acest lucru, aici mă refer la testul cu înghețata. Dacă copilul meu pleacă după o inghețată și când se intoarce acea înghețată este topită, atunci înseamna ca magazinul la care a gasit inghețata este prea departe de locuința noastră. Centrele de cartier cu un minim de funcțiuni sunt necesare și în cartierele noi. Un exemplu poate fi cartierul Bună Ziua, unde sunt aproape inexistente restaurantele sau locurile de joacă. Când vrei să servești masa, majoritatea celor pe care îi cunosc și locuiesc în Bună Ziua, se duc în Centru. Când vrei să ieși cu copilul cu rolele în parc, traversezi jumătate de oras, pâna în Gheorgheni în Parcul Sportiv.

„V-am dat câteva exemple despre cum am putea de mâine începând să îmbunătățim traficul in oras, sigur că mai sunt multe altele, dar să spunem că acestea ar fi direcții pe care Cluj-Napoca le poate aplica începând de mâine. Este imperios necesară scoaterea totală a traficului greu din Cluj-Napoca, și aici mă refer la traficul de tranzit, centura metropolitana fiind  vitală pentru acest oras.  Vom putea merge mai departe cu măsurile, vorbind despre regândirea intersecțiilor, astfel încât circulația bicicletelor să fie neîntreruptă și sigură. Menționam mai sus semaforizarea inteligentă pentru a prioritiza mijloacele de transport în comun. Sunt multe alte măsuri necesare șii avem oameni profesioniști care vin cu idei și, mai important de atât, cu o gândire de ansamblu.  Smart city are o componentă importantă în ceea ce privește interoperabilitatea tuturor măsurilor luate pentru a funcționa într-o sinergie. Toate cele menționate anterior sunt inspirate din studiul de caz făcut în Utrech, un oras similar ca efervescență cu Cluj-Napoca. Împreună, putem face din Cluj-Napoca un oras mai prietenos cu locuitorii săi”, susține Sergiu Hossu.

Acest text are caracter de ADVERTORIAL, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din 27 septembrie

Actual de Cluj