EXCLUSIV Ce ascunde subsolul fostei fabrici Armătura din Cluj / Raportul de mediu identifică zone cu risc de contaminare, care vor fi verificate abia la demolare / Peste 65.000 de tone de deșeuri sunt estimate pe șantier la demolarea uneia dintre cele mai vechi fabrici din Cluj
Economie by Mihai Prodan - nov. 05, 2026 0 1
Fosta platformă industrială Armătura de pe strada Gării din Cluj-Napoca are zone în care ar putea exista sol contaminat cu metale grele, hidrocarburi și alte substanțe provenite din activitatea industrială desfășurată aici timp de decenii. Un raport de impact asupra mediului întocmit pentru demolarea celor 21 de construcții de pe amplasament arată că probele prelevate la suprafață nu au indicat depășiri ale pragurilor de alertă, dar identifică mai multe structuri subterane care trebuie investigate suplimentar, în momentul excavării. În plus vasta majoritate a platformei Armătura e betonată – peste 90%. Rămâne de văzut cum au fost extrase probele de sol și, mai ales, ce se va găsi sub vasta suprafață cimentată.
Documentația a fost depusă de Koro Lando Real Estate SRL la Direcția Județeană de Mediu Cluj și vizează desființarea integrală a clădirilor C1-C6 și C9-C23 de pe strada Gării nr. 19. Raportul, realizat de firma Ecosearch SRL și datat 14 octombrie 2026, descrie istoricul industrial al amplasamentului și măsurile care ar trebui luate pentru limitarea efectelor demolării.

Platforma a găzduit turnătorii de fontă și alamă, ateliere de prelucrări mecanice, tratamente termice, vopsitorie și o stație de neutralizare cu două bazine de decantare. Au existat și un bazin al stației de hidrocicloane, o centrală termică și rețele subterane de canalizare, apă și termoficare. Activitatea de producție a încetat în 2021. Raportul arată că, în etapa elaborării PUZ-ului, la solicitarea autorității de mediu, au fost prelevate zece probe de sol, în 31 martie 2025. Analizele au fost efectuate de Universitatea din Petroșani, iar rezultatele au fost consemnate în buletinele nr. 65-74 din 15 aprilie 2025.

Au fost măsurate concentrațiile de nichel, zinc, hidrocarburi din petrol și fier. Potrivit documentației, toate valorile s-au situat sub pragurile de alertă prevăzute de Ordinul 756/1997, inclusiv pentru folosință sensibilă. De exemplu, concentrațiile de nichel au fost cuprinse între 29,4 și 62,3 mg/kg, față de un prag de alertă de 75 mg/kg, iar cele de zinc între 105,7 și 271,1 mg/kg, în condițiile unui prag de 300 mg/kg.
Raportul nu exclude însă riscul de contaminare în profunzime. Dimpotrivă, identifică drept zone cu risc rezidual bazinele stației de neutralizare, bazinul hidrocicloanelor, canalele tehnologice și fostele zone de depozitare a uleiurilor. În aceste locuri urmează să fie prelevate probe suplimentare din pământul excavat, pentru determinarea concentrațiilor de metale grele, inclusiv crom, cupru, plumb și cadmiu, dar și de hidrocarburi, cianuri și solvenți clorurați. ”Valorile cele mai ridicate de zinc și hidrocarburi apar în probele 2 Vest, 6 Est și 9 Sud (zonele fostelor ateliere și depozite). Solul de la suprafața platformei nu este, așadar, contaminat semnificativ. Zonele cu risc rezidual sunt structurile subterane (bazinele stației de neutralizare, bazinul hidrocicloanelor, canalele tehnologice, zonele de depozitare a uleiurilor), pentru care, la demolare, se vor preleva probe suplimentare din pământul excavat”, arată raportul.
În funcție de rezultate, pământul va trebui gestionat diferențiat, ca deșeu nepericulos sau periculos. Documentația precizează că apa subterană analizată în trei foraje, FH01-FH03, în 2026, nu a prezentat depășiri. Așadar, concluzia raportului este că solul de la suprafața platformei nu este contaminat semnificativ, dar anumite zone subterane rămân de verificat în timpul lucrărilor.
Peste 65.000 de tone de beton și moloz, estimate la demolare
Operațiunea de demolare ar urma să genereze cantități importante de deșeuri. Raportul estimează 55.000 de tone de beton și alte 10.000 de tone de amestecuri de beton, cărămizi, țigle și materiale ceramice. La acestea se adaugă aproximativ 1.800 de tone de fier și oțel, 350 de tone de deșeuri metalice nesortabile și circa 3.000 de tone de pământ și pietre rezultate din demolarea fundațiilor și subsolurilor.


Cantitățile sunt estimări preliminare și urmează să fie detaliate pentru fiecare clădire în parte printr-un audit pre-demolare. Raportul mai prevede că deșeurile vor fi colectate separat, în spații amenajate pe amplasament, înainte de transportul către operatori autorizați.

Documentația estimează că, în medie, ar putea fi evacuate aproximativ 300 de tone de deșeuri minerale – adică betoane – pe zi, ceea ce ar însemna aproximativ 15 curse de autobasculantă. În perioadele de demolare a corpurilor mari, cantitatea ar putea ajunge la 500-600 de tone zilnic.

Azbestul și condensatoarele cu PCB, eliminate în anii anteriori
Raportul consemnează și operațiuni anterioare de dezafectare a unor materiale periculoase. În 2022 au fost eliminate 12 tone de plăci de azbociment, provenite din două învelitori cu o suprafață totală de aproximativ 850 de metri pătrați. Documentația menționează și eliminarea a 642 din cele 643 de condensatoare cu PCB identificate: 572 de bucăți, în 2022, și alte 70, în 2024. Rămâne de văzut ce s-a întâmplat cu al 643-lea. Cu toate acestea, raportul estimează că în clădiri ar mai putea exista sub două tone de materiale reziduale cu azbest, precum plăci izolate, conducte sau panouri. Cantitatea exactă va fi stabilită prin auditul pre-demolare, iar eventualele deșeuri periculoase vor trebui preluate de operatori autorizați.
Mai jos tabelul cu construcțiile ce urmează să fie demolate, cu mențiunea că cele două turnuri – de răcire și de apă – nu se demolează iar restul sunt rase de pe fața pământului, literal:

Case la 15 metri de clădirile care urmează să fie demolate
Documentația identifică locuințe individuale din cartierul Dâmbul Rotund aflate la 5-30 de metri de limita proprietății și la numai 15-25 de metri de unele dintre clădirile care vor fi demolate. Raportul admite că ar putea apărea depășiri ale limitelor de zgomot dacă vor funcționa simultan mai multe utilaje și camioane. Pentru diminuarea impactului sunt prevăzute bariere fonice de cel puțin 2,4 metri, desfășurarea lucrărilor numai în timpul zilei și măsurători periodice. În plus, raportul propune monitorizarea continuă a pulberilor PM10 în două puncte, cu un prag de acțiune de 100 micrograme pe metru cub, ca medie orară, și un prag de oprire a lucrărilor generatoare de praf de 50 micrograme pe metru cub, ca medie pe 24 de ore. Este prevăzută și monitorizarea trimestrială a apei subterane.
Fosta platformă industrială, transformată într-un cartier cu blocuri de până la 15 etaje
Terenul are 40.977 de metri pătrați, iar demolarea vizează aproximativ 21.614 metri pătrați construiți. Proprietatea aparține Koro Lando Real Estate SRL, care a cumpărat imobilele de la Armătura SA în decembrie 2021, pentru echivalentul a 9,5 milioane de euro, potrivit situațiilor financiare ale companiei publicate la Bursa de Valori București. Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat în februarie 2026, prin HCL 61, planul urbanistic zonal de restructurare a platformei Armătura. Acesta permite dezvoltarea unui ansamblu cu funcțiuni mixte, inclusiv locuințe colective, spații comerciale, birouri, servicii medicale, unități de cazare și funcțiuni educaționale. Pentru principalele parcele sunt admise clădiri cu până la zece etaje, iar pe una dintre ele este permis un accent de până la 15 etaje.
Raportul de mediu pentru demolare urmează să fie discutat în cadrul dezbaterii publice programate pentru 23 noiembrie, la ora 16. Observațiile publicului pot fi transmise Direcției Județene de Mediu Cluj până la aceeași dată. ”În absența proiectului (alternativa „zero”, Cap. II, secțiunea 2.2), evoluția probabilă a amplasamentului este de continuare a degradării structurilor, cu creșterea riscurilor de prăbușire, incendiu și eliberare de fibre de azbest, persistența poluării istorice a solului și a apei subterane cu descărcare lentă în pârâul Nadăș, abandonarea de deșeuri și menținerea unei enclave degradate în peisajul urban; calitatea aerului și zgomotul ar rămâne la nivelul fondului urban (trafic, cale ferată), fără contribuția temporară a șantierului. Pe termen mediu, demolarea rămâne nevitabilă pentru orice reutilizare a terenului, astfel încât alternativa „zero” doar amână, fără a evita, efectele
asociate acesteia”, arată raportul.
Citește și:
Nici un comentariu
Scrie un comentariu
Articole similare
-
A șasea licitație din noua serie pentru fostul depozit de filme al RADEF din Cluj, astăzi / Regia a intrat între timp în faliment, după 13 licitații fără cumpărător
nov. 05, 2026 0
-
Jumătate de kilogram de cocaină, pregătită pentru vânzare la Turda / Un bărbat a fost prins în flagrant și arestat preventiv
nov. 05, 2026 0
