Închide

Șefa de la Strategii Urbane, încântată de transformările din cartierul Mănăștur după demolarea garajelor. Arhitecții și urbaniștii recomandă replicarea modelului celui mai reușit parking din Cluj, cel de pe Mogoșoaia, sau proiecte pilot pentru spațiul public rămas în urma garajelor

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - feb. 17, 2021 3 1674

Peste 600 de garaje adiacente străzii Calea Florești sunt istorie, după ce Primăria a somat proprietarii să le desființeze. „După desființarea voluntară, urmează amenajările spațiului public. Mănășturul e într-o permanentă schimbare, plin de viață, iar sentimentul e reconfortant”, a constatat arhitecta Andreea Mureșan, șefa de la strategii urbane din cadrul Primăriei, schimbarea care se pregătește în cel mai mare cartier al Clujului, odată cu demolarea garajelor.

Despre amenajarea spațiului public, arhitecții au semnalat că e nevoie ca în locul spațiilor cu garaje să se amenajeze parkinguri supraterane, însă nu oricum, au arătat artizanii celui mai reușit parking din oraș (după cum eu spus cei din comisia tehnică de urbanism a Primăriei), ci cu terasă verde și dotări sportive care deserversc locuitorii, așa cum s-a întâmplat în cazul parkingului de pe strada Mogoșoaia nr.9.

Specialiști arhitecți și urbaniști din oraș au subliniat că în cartiere e nevoie de proiecte de regenerare urbană reală pentru ca în locul garajelor desființate să nu apară doar betoane și asfalt și să se creeze atât parcări dar și spații verzi sau de relaxare și joacă pentru locuitorii din cartiere, să se planteze copaci și să se schimbe cu adevărat cartierele orașului.
Aceasta prin proiecte pilot, în cartiere, unde să se folosească inteligent spațiile dintre blocuri pentru a genera proiecte pentru oameni, nu doar pentru mașinile lor, după cum arăta în urmă cu mai mulți ani arhitectul Șerban Țigănaș, acum decan al Facultății de Arhitectură din Cluj.
Arhitecta Andreea Mureșan, șefa Seriviciului de Strategii Urbane din cadrul Direcției de Urbanism a Primăriei, a ținut să arate public cât de mult s-a schimbat cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur, în care spune că s-a născut și crescut. Chiar dacă nu are spații verzi, cartierul a avut dintotdeuna comunități sub forma vecinătăților de locuire și un vibe special. Acum se schimbă și spațiul public din cartier, a arătat Mureșan, după ce a început procesul de desființare a garajelor.
„Până aici garajele, de aici Mănăștur! Azi, mergând spre piața Flora, pe traseul obișnuit, aproape ca nu mi-am recunoscut cartierul. E o activitate febrilă zilele acestea, “cad” garajele de tablă pe capete. În spatele blocurilor de pe Calea Floresti nr. 77-79 e 99% desființat. Cei din zonă s-au mișcat rapid și conștiincios. Am văzut ca până și garajele din prefabricate din spatele blocurilor de pe Calea Florești nr. 81 nu mai au multe zile, erau deja demontate ușile la toate. După desființarea voluntară, urmează amenajările spațiului public. Mănășturul e într-o permanentă schimbare, plin de viață, iar sentimentul e reconfortant. Acum 20 de ani anunțurile din ziare erau de genul “cumpăr apartament, exclus Mănăștur”. (absolut toate erau așa) N-am înțeles niciodată “de ce”?. Pentru mine, care m-am născut și crescut în Mănăștur, cartierul e fascinant. Nu avem noi spațiile verzi din Gheorgheni, dar vibe-ul și comunitatea au fost dintotdeauna frumoase. Când spun „Mănășur”, unii se gândesc la blocuri, sute de blocuri „socialiste”, însă Mănășturul n-a crescut prin adiționare de blocuri, ci prin adiționare de comunități ce au luat forma vecinătăților de locuire. Azi, tot mai mulți caută să se mute în Mănăștur”, a sintetizat arhitecta Andreea Mureșan ceea ce se întâmplă în cel mai mare cartier din Cluj,  în 14 februarie. .
Odată cu remarca făcută de Mureșan la adresa Mănășturului, arhitectul Gânscă Bogdan a arătat că e nevoie de parkinguri supraterane în Mănăștur. Arhitectul Nicu Ștefănuți de la Made By l-a contrazis și a arătat că e nevoie de parcări subterane cu terase verzi și dotări sportive pentru locuitorii din zonă. El a oferit ca exemplul parking-ului construit de Primărie în cartierul Mănăștur, pe strada Mogoșoaia, parking proiectat de echipa Made By și terminat anul trecut.
Parkingul Mogoșoaia a fost clasificat ca cel mai reușit parking din Cluj-Napoca în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism. Aprecierea a fost făcută de arhitectul Marcel Crișan, care nu a fost contrazis de niciunul dintre colegi.
Deocamdată în zona Calea Florești, Primăria a stabilit ca politică amenajarea în locul garajelor de parcări la sol, mai ales că parcările de la stradă s-au redus considerabil prin reorganizarea carosabilului și configurarea de benzi dedicate pentru transportul în comun. La două garaje desființate se creează un loc de parcare suplimentar, după cum au arătat reprezentanții Primăriei.
Aceeași politică a fost aplicată de Primărie și în zona B-dului Nicolae Titulescu din Gheorgheni unde s-au desființat deja aproape 500 de garaje. În locul lor au fost amenajate aproape 700 de locuri de parcare.
De asemenea, s-au pornit demersuri similare și în cartierul Între Lacuri, unde s-au demolat deja peste 300 de garaje și sunt aproape desființate alte aproape 200 pentru care s-au dat somații propritarilor anul trecut, în același timp cu garajele din zona Calea Florești.
Luna aceasta, Primăria a trimis somații pentru desființarea altor aproape 700 de garaje. Vizată este zona Primăverii-Grigore Alexandrescu (370 de garaje) dar și cartierul Grigorescu, unde s-a cerut desființarea a 288 de garaje din zona Paul Ioan – strada Donath, după cum a anunțat viceprimarul Dan Tarcea citat de stiridecluj.ro. Proprietarii au termen să desființeze garajele până în luna mai.
Marea demolare a garajelor anunțată din 2016 în Cluj-Napoca a adus demolarea a 1500 de garaje din oraș din cele 10.000 existente. Ritmul asumat de Primărie e de doar 10-20% pe an. Inițial Primăria a anunțat că demolează garajele de pe platforme generoase care pot fi înlocuite de parkinguri supraterane. Ulterior s-au prornit și reorganizări cu parcări la sol. Specialiști arhitecți și urbaniști din oraș au subliniat că în cartiere e nevoie de proiecte de regenerare urbană reală pentru ca în locul garajelor desființate să nu apară doar betoane și asfalt și să se creeze atât parcări dar și spații verzi sau de relaxare și joacă pentru locuitorii din cartiere, să se planteze copaci și să se schimbe cu adevărat cartierele orașului.
Aceasta prin proiecte pilot, în cartiere, unde să se folosească inteligent spațiile dintre blocuri pentru a genera proiecte pentru oameni, nu doar pentru mașinile lor, după cum arăta în urmă cu mai mulți ani arhitectuș Șerban Țigănaș, acum decan al Facultății de Arhitectură din Cluj.
Detalii: Educația gardului în cartiere. Se cheltuiește banul public ca „verdele” să nu fie călcat

(Parkingul Mogoșoaia realizat în 4 ani – oportunitate 2016, PUZ aprobat în octombrie 2017, 2019 demarare șantier de construcție, parking finalizat în toamna lui 2020)

 

Vezi și: Revoluția parcărilor. Membri USR și alți clujeni au arătat Primăriei cum să îmbunătățească regulile ca tot mai mulți clujeni să poată parca legal în cartiere. S-au cerut reguli pentru dezvoltatorii imobiliari, să nu mai vândă separat de apartamente locurile de parcare

3 comentarii

  1. Sunt binevenite inlocuirile garajelor cu parcari la sol, insa trebuie si un parking in parcarea de la Billa Proprietarii terenului ar avea si ei de castigat

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.