Educația gardului în cartiere. Se cheltuiește banul public ca „verdele” să nu fie călcat

Milioane de lei s-au cheltuit din bugetul local, începând din 2006, pentru a se îngrădi și așa puținele spații verzi din cartierele clujene tradiționale, cu gard metalic. Fără o politică urbană, fără consultări, fără specialiști, la cererea asociațiilor de proprietari nemulțumite că tinerii nesimțiți calcă spațiul verde dintre blocuri sau se rup florile plantate. Împotriva gradurilor care dezbină spațiul public din cartiere s-a lansat anul trecut și o petiție on-line: „Spune NU gardurilor metalice care împrejmuiesc spațiile verzi” care a strâns deocamdată peste 190 de semnături, dar și comentarii împotriva politicii de îngrădire a spațiilor dintre blocurile din cartiere.

Ce se poate face ca educația gardului pe care o fac asociațiile de locatari să fie înlocuită cu folosirea verdelui de riveranii din cartiere? Și mai ales, am căutat ANTIDOTul pe care trebuie să-l folosească primăria pentru verdele din cartiere.

O cerere-petiție a fost formulată în 2015 către primărie pentru a opri programul prin care se pune la dispoziția asciaților de proprietari garduri metalice pentru a împrejmui spațiile verzi din jurul blocurilor, dar și pentru a demonta gardurile deja montate.  Cu mențiunea că se alimentează fals ideea că aceste garduri protejează spațiile verzi. „Să le protejeze de cine? De locuitorii orașului, care ar trebui să se poată bucura de ele? Sau de copiii care vor să se joace pe iarbă? Asta e priveliștea cu care vrem ca micuții noștri să crească în fața ochilor? Oamenii trebuie să aibă acces neîngrădit la spațiile publice din oraș, inclusiv la cele verzi. Considerăm că aceste garduri sunt inestetice, invadează și, pe alocuri, distrug spațiile verzi pe care se presupune că ar trebui să le protejeze. Ele limitează libertatea de mișcare a oamenilor și a faunei urbane (în special a mamiferelor, cum ar fi aricii) care este, astfel, pusă în pericol. Aspectul de penitenciar al cartierelor e tot mai pregnant. Singurul criteriu pare să fi fost acela de a păzi orice petic de pământ neasfaltat sau nebetonat de un duşman inexistent. E înjositor să fim mânați ca vitele pe nişte culoare înguste, fără să putem merge pe la umbră în zilele călduroase, fără să putem ocoli zonele cu polei iarna. În plus, aceste garduri montate de-a lungul aleilor dintre blocuri suntadevărate capcane care nu-ţi oferă posibilitatea să te fereşti în cazul, să zicem, al unei agresiuni. Spectacolul deplorabil al gratiilor și zăbrelelor trebuie să înceteze”, arată Mariana Moldovan-Buruiană, Crina Rusu, cele care au inițiat petiția on-line.

Petiția a întrunit peste 190 de semnături și poate fi semnată AICI. Cei care s-au pronunțat cu privire la subiect în rubrica specială a petiție susțin, majoritatea că respectivele garduri metalice sunt periculoase, inestetice și că îngădesc și puținul spațiu verde pe care îl are orașul. Există și voci care spun că practica a fost asumată de primărie la întâlnirile de cartier cu pensionarii în ideea de a proteja respectivele zone.

Nu se mai folosește doar gard. Ci adevărate porți

Anul acesta, problema gardurilor dintre blocuri a făcut din nou obiectul unei dezbateri în mediul on-line, având în vedere că, de exemplu în Mănăștur, acestea înconjoară orice fâșie de verde de pe aleile dintre blocuri, ba mai mult, există și împrejmuriri de tip poată care închis complet anumite imobile sau limitează trecerea pe anumite fâșii de verde dintre blocuri. Lala Panait, implicată în inițiativa La Terenuri Mănăștur, a semnalat că toate potecile și scurtăturile din cartierul Mănăștur au fost închise cu astfel de garduri metalice. Chiar și cu porți, ferecate.

sursa foto: Lala Panait (Facebook)

sursa foto: Lala Panait (Facebook)

sursa foto: Lala Panait (Facebook)

Garduri de peste 1 milion de euro în oraș

Potrivit informațiilor furnizate de primărie, montarea gardurilor metalice a început în Cluj-Napoca în 2006. În perioada 2010-2013, activitatea a fost sistată, iar în 2014 și 2015 s-a reluat achiziționarea și montarea de garduri metalice. În anul 2016 au solicitat montarea de gard metalic un număr de 14 asociatii de proprietari.

Per total, pentru gardul metalic montat în oraș, adică aproape 100.000 de metri liniari, administrația locală a plătit peste 1 milion de euro.

Cine a livrat și cum arată contractele

În perioada 2004-2005 nu s-a montat gard metalic.

În 2006 montatajul a fost executat de catre S.C. METAL REDIU S.A.- SĂVINEŞTI – Judeţ NEAMŢ. Au fost montați 14.360 ml gard metalic în valoare de 768.978 lei.

În 2007 – montatajul a fost executat de catre S.C. TESS CONEX S.A. IASI Au fost montați 27.500 ml gard metalic, în valoare de 1.627.087 lei

În perioada 2008–2009 s-a montat de către S.C. ROSAL GRUP S.A. BUCURESTI Au fost montați 24.834 ml gard metalic și 10.383 stâlpişori, în valoare de 820.507,60 lei.

În perioada 2010 – 2013 activitatea de montare gard metalic a fost întreruptă.

În perioada 2014 – 2015 montajul a fost executat de către S.C. LIR AG GRUP S.A. CLUJ. Au fost montați 27.585 ml gard metalic și 14.278 stâlpişori, în valoare de 992.426,39 lei.

În anul 2016 au solicitat montarea de gard metalic un număr de 14 asociatii de proprietari.

Furnizori conectați la banul public

Tess Conex Iași e deținută de milioanrii ieșeni Tereza și Ioan Prisecaru. Firma e sub lupa DNA pentru un prejudiciu de 3 milioane de lei produs Nucrearelectrica pentru care, în 2015, Tereza Prisecaru a fost condamnată a fost condamnată la cinci ani de închisoare şi plata unor despăgubiri de 13,45 milioane de lei de judecătoria Sectorului 1 din București, sentința nefiind definitivă. Societatea a lucrat la Cluj și cu Regionala de Căi Ferate.

Rosal Group e firma pornită de PDListul Silviu Prigoană care lucrează de ani buni cu primăria clujeană, pe salubritate sau spații verzi, de unde încasează milioane de lei.

Lir AG Grup este deținută de Asociația Patronală Liga Întreprinzătorului Român. Ea se leagă de numele fostului consilier județean PDL Ramon Moldoveanu care a demisionat din partid în aprilie 2012. Acum Moldoveanu e cap de listă din partea PNȚCD-ului condus de Horea Dan pentru Consiliul Județean Cluj. Când a plecat din partid, Moldoveanu susținea că are conducători slabi care au nevoie doar de oameni de umplutură pe care să-i susțnă în funcții ca mai apoi să fie executanți de partid.

Specialiștii s-au opus în 2007 practicii primăriei

După primul stoc de garduri metalice pe care primăria a început din 2006 să le monteze în oraș, specialiștii și arhitecții clujeni au atras atenția că practica este una aberantă, ilogică la care țările civilizate a renunțat de ani buni. Modelul fusese patentat la București, dar a fost preluat de Cluj fără probleme, fiind inițial o practică instituită pentru a proteja gardul verde de doar 50 de centimentri, ca el să se dezvolte. În realitate, banul public s-a scurs pentru a se îngrădi orice gard viu și spațiu verde din cartierele clujene. Mai mult, planurile primăriei de a îngrădi spațiile verzi n-au fost dezbătute public, nu s-a cerut nicio părere de la experți și s-a mers prin fidelizarea asociațiilor de proprietari care primeau ceva de la primărie și pe cheltuierea de bani publici fără sens. Pentru a se face educație cu graduri. Chiar dacă primăria a fost criticată pentru politica sa de a civiliza cartierele prin forța fiarelor, de multe ori periculoase, practica de a monta gard verde a continuat fără nicio problemă. Ba a și introdus garduri metalice vopsite în verde, ca să se integreze în peisajul verde.

sursa foto: petitie on-line anti garduri

2016: Primăria se apără că dă garduri doar la cererea asocieațiilor

Recent, pe chatul de discuții live cu cetățenii inițiat de primar, FACEBOC, oficialul primăriei a ținut să prezinte o serie de imagini din cartiere potrivit cărora primăria a plantat în mai multe zone din oraș gard viu. Despre gardurile metalice a ținut să spună că primăria nu montează astfel de garduri și că le furnizează doar celor care le cer în mod expres.

captura imagini difuzate pe chatul Faceboc

captura imagini difuzate pe Faceboc

Ce e de făcut?

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, a schițat pentru Actualdecluj.ro un ANTIDOT la educația cu garduri practicată de primărie în cartierele clujene.

Ce e greșit în cartierele Clujului?

„Spațiile dintre blocurile de locuit din cartiere au fost concepute ca făcând parte din ambianța generală, completă, și folosesc în primul rând locuitorilor din proximitate, dar și tuturor celor care locuiesc în zone mai ample sau tranzitează aceste spații. Centrele de cartier, care sunt în general spații pentru comerț și servicii, scuaruri, locuri de joacă mai ample sau terenuri de sport, folosesc locuitorilor din tot cartierul, fără restricții. În timp au apărut mai multe probleme care au afectat coerența acestor spații și încerc să le sistematizez. Pe de o parte diminuarea suprafețelor proiectate și amenajati inițial, prin retrocedări de terenuri. Acest fenomen a fost o mare eroare a administrației, care pe de o parte a afectat calitatea locuirii prin reducerea spațiilor libere menajate, iar pe de alta, a acceptat îndesiri cu construcții noi pe aceste terenuri, de cele mai multe ori neadecvate, forțate și străine de coerența ansamblurilor inițiale. Retrocedările ar fi trebuit să se facă oferind terenuri echivalente în zone de dezvoltare, spre exemplu parcele pentru locuințe în cartiere noi pe terenuri publice, cum ar fi pe dealul Lomb, Borhanci etc. Al doilea fenomen a fost creșterea numărului locurilor de parcare prin diminuarea suprafețelor cu alte destinații, în general spații verzi. Deși primăria a trasat și alocat locurile de parcare existente, există foarte multe spații în proximitatea blocurilor de locuit pe care locuitorii își plasează autovehiculele, deși acestea nu le sunt destinate. Primăria este privată de chiriile pe care ar trebui să le încaseze, dar tolerează parcarea pe alte spații, aducînd astfel prejudicii celorlalți locuitori, favorizând riscul de tamponări auto, reducând mobilitatea pietonilor și cicliștilor și sporind poluarea cu noxe și fonică. În acest context ar fi necesară o politică destinată acestor spații care se află în proprietate publică și deci trebuie gestionate. Ar trebui stabilite principiile gestionării, standardele de calitate și realizat un set complet de intervenții asumate și bugetate. Zonele particulare trebuie tratate cu proiecte dedicate, care ar putea aduce prin creativitate multă satisfacție locuitorilor, dar până acum nu s-au inițiat sau realizat astfel de proiecte, de mici intervenții, la Cluj. Nu vreau să aduc aminte de aleile din dale de plastic portocalii și albastre, de un perfect prost gust, care au apărut în câteva locuri, în urmă cu câțiva ani”, atrage atenția Țigănaș.

Antidot la verdele îngrădit: „Proiecte experimentale pe câteva zone, făcute cu curaj și având rol de model”

Ajungând la spațiile verzi, este evident că acestea au mai multe roluri și ar trebui tratate diferențiat, după acestea. Unele sunt tampoane între zonele publice și locuințe și nu ar trebui accesibilizate, pentru a nu se pierde intimitatea. Atele au potențial ridicat de a fi folosite de către locuitori în scop recreativ și ar trebui, din contra, accesibilizate, deci asigurate posibilitățile de a pătrunde, adăugat mobilierul necesar, constând în general de elemente pentru ședere și altele. Rezultă faptul că spațiile așa numite ”verzi” nu ar trebui tratate ca având rolul de a fi doar privite și fiind în consecință protejate prin îngrădire. E nevoie de aprofundare și particularizare, de gândire și proiecte de calitate mulate pe specificul diversele locuri și nu de o singură soluție universal valabilă, aplicată mecanic peste tot, cum pare a fi decizia de a îngrădi accesul tuturor prin garduri metalice. O concluzie asupra problemelor discutate aici este aceea că primăria nu adoptă politici și fuge de proiecte care să aducă plus valoare prin gândire, preferând să ia măsuri ”gospodărești” care de multe ori sunt doar improvizații lăsate la mâna celor care le aplică mecanic, pe teren. Căteva mici proiecte experimentale pe câteva zone, făcute cu curaj și având rol de model, ar putea lansa o dorință de schimbare. Bunele exemple pot ajuta, dar trebuie realizate”, completează arhitectul.”

sursa foto: petitie on-line anti garduri

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.