„Muzeul satului” din Cluj va fi extins în urma unui concurs de soluții care va fi lansat în perioada următoare, tocmai pentru ca parcul etnografic să îi ajungă din urmă pe „frații” din țară la număr de vizitatori. Muzeul Astra din Sibiu are 450.000 de vizitatori pe an, Muzeul Satului din București are 400.000 în timp ce Muzeul Etnografic din Hoia doar 60.000 (de la 23.000 acum câţiva ani). Premiile sunt de peste 72.000 de lei, iar câștigătorul ia contractul de proiectare de peste 600.000 lei. Județul s-a aliniat practicii lansate de primăria Clujului de a învia și promova practica concursurilor de soluții pentru reabilitarea sau crearea de spații publice. Deja primăria a finalizat concursul pentru reabilitarea Turnului Pompierilor și urmează să transmită în SEAP cel pentru masterplanul râului Someș.

Documentația pentru lansarea concursului de soluții pentru extinderea Muzeului Etnografic „Romulus Vuia” a fost deja înaintată în SEAP (de către Județ, cei care patronează muzeul etnografic) și urmează să fie validată și publicată, moment în care se va ști exact data în care se va derula acest concurs. Tema de proiectare vizează: „Revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia – pădurea Hoia, Cluj-Napoca” și a rezultat după ce urbaniştii norvegieni de la Nordic Urban Design Association care au fost parteneri în proiectul de restaurare cu bani norvegieni a bisericilor (Petrindu și Cizer) din cadrul muzeului au trasat un “master content plan” pentru zonă pentru a face din muzeul din deal un punct de atracţie. 

Concursul de soluții pentru extindere ar urmări și integrarea în circuitul muzeului a unui centru administrativ, a unui centru pentru promovarea moștenirii satului românesc și a unei scene în aer liber, pentru evenimente culturale și private. Aici ar trebui să se pună în valoare obiectivele de patrimoniu de mare valoare, în special bisericile de lemn Petrindu și Cizer, restaurate prin intermediul proiectului „Conservare-restaurare și punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu și Cizer”.

Intenția este ca muzeul-parc Etnografic care însumează acum 15 hectare să fie extins înspre pădurea Hoia până la 42 de hectare, potrivit forului județean. Premiile aferente concursului de soluții sunt de 72.000 lei, iar câștigătorului concursului îi va fi atribuit contractul de servicii de proiectare a lucrărilor de amenajare și extindere a parcului în aer liber, valoarea totală a lucrărilor fiind de 607.076 lei fără TVA.

AICI despre aștepătările directorului Muzeului Etnografic, Tudor Sălăgean, privind concursul de soluții și despre estimările din toamna lui 2016 privind lansarea concursului:

Când se lansează concursul pentru extinderea Muzeului Etnografic din Hoia

Fondurile sunt asigurate de Ministerul Culturii. Este vorba, mai precis, de activități suplimentare în cadrul proiectului de restaurare desfășurat deja în zona Tăietura Turcului: în vara lui 2016 s-a încheiat proiectul de restaurare a bisericilor din lemn Petrindu și Cizer. Suma alocată pentru suplimentarea proiectului este de 406.170 lei.

O idee care ar putea fi implementată tot aici e cea care a fost promovată în aplicația pentru Capitală Culturală Europeană 2021. Clujul a ratat acest titlu, în faţa Timişoarei, dar o parte dintre proiecte ar putea fi totuşi implementate. În acea aplicaţie, orașul și-a asumat crearea unui parc etnografic intergalactic în Pădurea Hoia, lângă parcul etnografic, care să combine folclorul cu miturile și legendele urbane ale ultimilor 60 de ani legate de aparițiile OZN-urilor și a manifestărilor paranormale în această zonă.

Mai ales că pădurea Hoia este pe lista primelor trei locuri bântuite din lume.

Citeşte şi

Parcul-muzeu din Hoia, legat de oraş: cum poate “învia” un muzeu, cu idei de la nordici şi concurs internaţional

VIDEO Pădurea Hoia e în top trei cele mai bântuite locuri din lume. Cum vrea orașul „să atace” cu ea Capitala Culturală Europeană

Concursul de soluții, ale cărui premii totale sunt în cuantum de 72.000 de lei, urmărește identificarea celor mai bune idei pentru amenajarea și extinderea Parcului Etnografic „Romulus Vuia”. Concret, acesta va propune mai multe funcțiuni care vor fi integrate într-un întreg unitar și coerent, respectiv un centru administrativ, un centru pentru promovarea moștenirii satului românesc, un sat de vacanță, un parc de biciclete, o stație de autobuz, o pasarelă și o scenă în aer liber unde se vor desfășura evenimente culturale care vor avea menirea de a pune în valoare obiectivele de patrimoniu de mare valoare, în special bisericile de lemn Petrindu și Cizer, recent restaurate printr-un grant norvegian. Astfel, în urma deciziei juriului format din specialiști naționali și internaționali recunoscuți, câștigătorului concursului îi va fi atribuit contractul de servicii de proiectare a lucrărilor de amenajare și extindere a parcului în aer liber, valoarea totală a lucrărilor fiind de 607.076 lei fără TVA. Fondurile nerambursabile vor fi asigurate în cadrul Programului „Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural”, prin Mecanismul Financiar SEE.

Reamintim faptul că Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca a fost înființat în anul 1929, devenind astfel primul muzeu în aer liber din România. Obiectivul a fost amenajat pe două componente: sectorul instalațiilor tehnice tradiționale de prelucrare a lemnului, fierului, aurului, țesăturilor de lână, a lutului, pietrei, etc., respectiv, sectorul gospodăriilor țărănești tradiționale reprezentative zonelor etnografice din Transilvania, la care se adaugă bisericile de lemn.

Nici un comentariu

Actual de Cluj