Închide

Când se lansează concursul pentru extinderea Muzeului Etnografic din Hoia

ActualitateTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - nov. 13, 2016 0 476

Zona Hoia are o pădure „bântuită”, probleme cu alunecările de teren, un parc industrial şi drumuri încărcate de proiecte imobiliare. Dar şi un muzeu cu parc ce ar urma să fie reconfigurat. Concursul de soluții pentru extinderea Parcului Etnografic va fi lansat la începutul anului, estimează responsabilii de la Judeţ. Deocamdată, se aşteaptă după o altă lansare – ar mai fi în pregătire concursul pentru Turnul Pompierilor, care ţine de primărie şi Ordinul Arhitecţilor, preluat iniţial la „pachet” cu masterplanul pentru Someş.

„Dorim să lansăm concursul pentru muzeu în ianuarie pentru a nu ne suprapune cu concursul pentru Turnul Pompierilor care am înţeles că se termină până atunci. Suntem în pregătire cu etapa de achiziţie. Parte din temă este conturată, în sensul cuprinderii cerinţelor de spaţiu necesare muzeului”, a precizat arhitectul şef al judeţului, Claudiu Salanţă. Menţionăm că Muzeul Etnografic se află în subordinea Consiliului Judeţean.

Se rezolvă şi cu fondurile: Ministerul Culturii va acorda finanțare pentru realizarea unui concurs de soluții pentru extinderea Parcului Etnografic din Hoia, după cum anunța în octombrie CJ. Este vorba, mai precis, de activități suplimentare în cadrul proiectului de restaurare desfășurat deja în zona Tăietura Turcului: în această vară s-a încheiat proiectul de restaurare a bisericilor din lemn Petrindu și Cizer. Suma alocată acum pentru suplimentarea proiectului este de 406.170 lei. Concursul de soluții pentru extindere ar urmări și integrarea în circuitul muzeului a unui centru administrativ, a unui centru pentru promovarea moștenirii satului românesc și a unei scene în aer liber, pentru evenimente culturale și private. Aici ar trebui să se pună în valoare obiectivele de patrimoniu de mare valoare, în special bisericile de lemn Petrindu și Cizer, restaurate prin intermediul proiectului „Conservare-restaurare și punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu și Cizer”. Urbaniştii norvegieni de la Nordic Urban Design Association care au fost parteneri în proiectul de restaurare au conturat deja un “master content plan” pentru zonă, pentru a face din muzeul din deal un punct de atracţie.

L-am întrebat pe directorul Muzeului Etnografic, Tudor Sălăgean, care sunt cele mai importante aspecte de care depinde buna funcţionare a muzeului şi care ar putea fi rezolvate prin acest concurs. „Concursul este organizat pentru a identifica soluțiile optime de realizare a extinderii muzeului în aer liber, de asigurare a accesibilității sale și a vizibilității pe plan intern și internațional. Se va avea în vedere dezvoltarea unui spațiu muzeal în care publicul să aibă toate condițiile pentru a își petrece timpul într-un mod instructiv și relaxant. Vom avea aici spații destinate promovării patrimoniului cultural imaterial, cu întreaga complexitate a elementelor care țin de acesta, dar și reconstituirilor etnografice și istorice și unor activități sportive adecvate”, spune Sălăgean.

E important, de asemenea ca Parcul Etnografic să fie integrat în traseele turistice naționale și internaționale, subliniază directorul. „Această chestiune reclamă soluții mai complexe decât realizarea de pliante și elemente de semnalizare, sau de prelungirea liniilor de transport în comun. Este necesară identificarea unor soluții cu un impact major, pentru care este solicitată participarea unor experți cu o solidă reputație internațională. Parcul Etnografic „Romulus Vuia” este muzeu unic, important atât prin patrimoniul său, cât și prin valoarea sa muzeologică cu totul specială. Planul inițial de dezvoltare al muzeului, realizat sub coordonarea lui Romulus Vuia (1887-1963), chiar dacă nu a fost realizat decât parțial, a trasat coordonatele unei dezvoltări de succes a muzeului pentru aproape 90 de ani. Prin extinderea sa, realizată pe baza unui master plan de dezvoltare, a acestui concurs internațional de arhitectură, dar și a altor proiecte pe care le avem în vedere, muzeul trebuie să facă saltul către un nou tip de abordare a muzeologiei în aer liber, care va trasa jaloanele dezvoltării sale în perioada care va urma”, anticipează directorul.

Citeşte şi

Parcul-muzeu din Hoia, legat de oraş: cum poate “învia” un muzeu, cu idei de la nordici şi concurs internaţional

O idee care ar putea fi implementată tot aici e cea care a fost promovată în aplicația pentru Capitală Culturală Europeană 2021. Clujul a ratat acest titlu, în faţa Timişoarei, dar o parte dintre proiecte ar putea fi totuşi implementate. În acea aplicaţie, orașul și-a asumat crearea unui parc etnografic intergalactic în Pădurea Hoia, lângă parcul etnografic, care să combine folclorul cu miturile și legendele urbane ale ultimilor 60 de ani legate de aparițiile OZN-urilor și a manifestărilor paranormale în această zonă. „Ideea cu parcul intergalactic şi în special ideea de portale, prin care se poate face o transpunere virtuală din diverse locaţii în muzeu, cred că este interesantă şi ar merita preluată”, consideră arhitectul-şef Claudiu Salanţă.

Vezi şi

VIDEO Pădurea Hoia e în top trei cele mai bântuite locuri din lume. Cum vrea orașul „să atace” cu ea Capitala Culturală Europeană

Să amintim şi cifrele muzeelor. Cu toate că statisticile arată creșteri în ultimii ani, muzeul de la Cluj e încă departe de cifrele altor muzee în aer liber din țară. Muzeul Astra din Sibiu are 450.000 de vizitatori pe an, Muzeul Satului din București are 400.000, iar Muzeul Etnografic din Hoia doar 60.000 (de la 23.000 acum câţiva ani).

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare