Rus pleacă de la Ministerul Transporturilor; ce a făcut în anul cât a fost ministru
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 26, 2015 0 335
După scrisoarea deschisă adresată românilor după demisie, clujeanul ajuns ministru al Transporturilor, Ioan Rus, demisionar de două săptămâni după o declarație neinspirată ce a atras critici, publică pe site-ul ministerului raportul său de activitate pentru anul cât a ocupat această funcție.
Ioan Rus a ajuns ministru al Transporturilor în 26 iunie și și-a dat demisia în 11 iunie 2015.
Iată ce a realizat în acest interval, conform raportului său de activitate:
1. Obținerea acordului politic și negocierea cu Comisia Europeană până în faza finală a Master Planului General de Transport al României cu următoarele elemente de interes major:
a) Prioritizarea proiectelor în funcție de cerințele Comisiei Europene și rankingul acestora;
b) Introducerea conceptului de autostradă fazată, drum TransRegio și TransEuro;
c) Introducerea finanțării mixte pentru proiecte: fonduri europene 25%, fonduri buget de stat 25% și fonduri împrumutate de 50%.
Master Planul General de Transport prevede construcţia a
• 1.300 kilometri de autostradă, în valoare 13,7 miliarde euro,
• 1.825 kilometri de drumuri expres (9,9 miliarde euro),
• 2.874 kilometri de drumuri TransRegio (1,69 miliarde euro),
• 343 kilometri de drumuri TransEuro (190 milioane euro),
• 2.883 kilometri reabilitaţi de cale ferată (10,7 miliarde euro),
• 1.001 kilometri de linii de cale ferată cu viteze sporite (274,1 milioane euro).
Sunt prevăzute, printre altele, investiţii la porturile Constanţa (865,3 milioane euro), Galaţi (110,7 milioane euro), Drobeta Turnu Severin (20,2 milioane euro) şi aeroporturile Bucureşti – Henri Coandă (668,9 milioane euro), Timişoara (111,5 milioane euro), Cluj-Napoca (131 milioane euro) şi Iaşi (93,5 milioane euro).
2. Aprobarea prin Memorandum de Guvern a unui împrumut de aproximativ 7,8 mld euro pentru a fi utilizat ca sursă de finanțare în Master Planul General de Transport, în domeniul infrastructurii de transport rutier și inițierea negocierilor cu Comisia Europeană pentru obținerea de către România a activării clauzei de reformă structurală în domeniul transporturilor de 0,5% din PIB pentru o perioadă de 4 ani, începând cu anul 2017;
3. Trecerea pe profit operațional a companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor, în special a companiilor monitorizate de Fondul Monetar Internațional.
• O parte din companiile din subordinea Ministerului Transporturilor, au fost trecute pe profit operațional CNADNR cu suma de 48,241 milioane lei, Portul Constanța cu suma de 39,837 milioane lei și Compania Națională Aeroporturi București cu suma de 61,707 milioane lei.
• Pentru celelalte companii s-a obținut încadrarea în țintele de profit operațional așa cum a fost stabilit de comun acord cu Fondul Monetar Internațional. Astfel, CFR Infrastructură, față de ținta de -225,824 milioane lei, a realizat -143,157 milioane lei, ceea ce reprezintă o reduce de 82,667 mil lei. Pentru CFR Călători, față de o țintă de – 606,007 mil lei, s-a realizat – 328,829 milioane lei, respectiv o reducere de -277,178 milioane lei. De asemenea, pentru SC Metrorex SA, față de ținta de -168,679 milioane lei, s-a realizat suma de -104,219 milioane lei, ceea ce reprezintă o economie de 64,460 milioane lei.
• Compania Națională TAROM a înregistrat în schimb o depășire față de ținta de 42,00 milioane lei fixată de organismele financiare internaționale cu suma de 21,808 milioane lei. În cazul C.N. TAROM, strategia de restructurare trebuie să continue pe termen lung pentru obținerea unui profit operațional sustenabil.
Trebuie precizat faptul că politicile de restructurare a costurilor, dar și de utilizare eficientă a resurselor care au început să fie implementate de companiile din subordinea Ministerului Transporturilor în ultimul an sunt cu efecte pe termen lung. Dacă implementarea acestor politici va continua impactul acestora se va reflecta în rezultatele financiare raportate pentru anul 2015.
4. Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene destinate infrastructurii de transport de la aproximativ 32%, în iunie 2014, respectiv suma de 1.372 mld euro, la 58,77% la sfârșitul anului 2014 (respectiv suma de 2,507 mld euro), ceea ce reprezintă o creştere procentuală cu 26,77%, iar în sumă absolută de 1.132 mld euro;
5. Restructurarea proiectului autostrăzii București-Brașov, cu realizarea tronsonului Comarnic-Brașov, pe baza soluţiei din Master Planul General de Transport, cu posibilitatea obţinerii de finanţare europeană nerambursabilă;
6. Inițierea procedurilor de privatizare a companiilor CFR Marfă, CN Aeroporturi București și Portul Constanța prin listare la bursă, cu majorare de capital social și utilizarea acestor surse de finanțare pentru dezvoltarea companiilor şi consolidarea businessului acestora;
7. Depunerea cererilor de finanțare la Comisia Europeană pentru o serie de proiecte majore de infrastructură de transport după cum urmează:
• Autostrada Cernavodă – Constanța pentru partea aferentă împrumutului BEI;
• By pass Constanța pentru partea aferentă împrumutului BEI;
• Autostrada Arad – Timișoara pentru partea aferentă împrumutului BEI;
• Modernizarea Magistralei de Metrou M4, Depou Străulești;
• Modernizarea magistralei de Metrou M2 și achiziționarea unui număr de 21 garnituri de material rulant;
• Reabilitarea și modernizarea drumului național DN 73, Brașov – Pitești;
• Reabilitarea și modernizarea drumului național DN 14, Sighișoara – Sibiu;
8. Finalizarea modificărilor la OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă cu următoarele elemente de noutate:
• Unificarea planului de administrare cu planul de management din cadrul întreprinderilor publice;
• Monitorizarea indicatorilor din planul de administrare al companiilor de către ministerele de resort;
• Remunerarea administratorilor de companii prin componenta variabilă pe baza indicatorilor de performanță;
• Introducerea Tabloului de Evidență al Administratorilor;
• Introducerea dreptului la justă despăgubire al administratorilor dacă acestora li se reziliază contractul de administrare fără just temei.
Amintim, Ioan Rus și-a dat demisia din funcția de ministru al transporturilor în urmă cu două săptămâni, după ce a iscat un scandal național ca urmare a unui interviu televizat în care s-a exprimat nefavorabil față de copiii celor plecați la muncă în străinătate.
