Închide

Riveranii din Mănăștur revoltați după ce Primăria a afișat din nou proiectul imobiliar de lângă baza La Terenuri, fără nicio modificare: „se patentează în Cluj modelul parc public – bloc mastodont cu apartamente lângă”

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mai 07, 2021 1 3311

Blocul dorit în cartierul Mănăștur, în buza noii baze La terenuri pregătite de Primărie, a fost reconfigurat pe planșe și are acum 13 etaje. Proiectanții propuneau inițial două blocuri cu 10 niveluri. Comisia de urbanism a Primăria a cerut ca pe parcelă să se edifice un singur bloc, la strada Parâng, mai înalt, însă să se retragă față de viitoarea zonă verde și să devină „o bară” cu 13 etaje. În schimb, proiectanții de la Trans -Form au propus o configurație în L a imobilului.

Riveranii din zonă sunt revoltați și, odată cu afișarea planșelor pe teren săătâmâna aceasta de către Primărie, au criticat din nou proiectul. Ei văd o altă abordare față de comisia de urbanism a Primăriei și spun că imobilul e înghesuit spre blocurile de 10 etaje de pe Parâng, că merită retras de la stradă, cu o grădină în față și cu un regim de înălțime de 4 etaje, atât cât au și blocurile de pe strada Tazlău.

De cealaltă parte, proiectanții spun că proiectul a fost gândit ca să preia rolul de centru de cartier, având în vedere și funcțiunile comerciale propuse la parterul clădirii care vor suporta un retailer mare și câțiva mici. Prin proiect se cedează teren atât pentru regularizarea străzilor Tazlău și Parâng, dar și o suprafață generoasă de teren spațiu verde, spune arhitectul Vlad Negru, de la Trans-Form, cei care se ocupă de Planul Urbanistic Zonal. Acesta a arătat că propunerea urbanistică a rezultat în urma unei situații win-win din persepectiva investiției beneficiarului cedată comunității, investiție evaluată la 3 milioane de euro.

În prima fază a proiectului cu două corpuri de clădire se propuneau 162 de apartamente. În această a doua fază a proiectului cu o singură clădire în L, supusă dezbaterii publice, se propun 180 de apartamente. Proiectul a fost asumat public de societatea Coratim, însă oficialii acesteia au spus că nu mai au nicio trebă cu investiția și că de doi ani de zile proiectul este în portofoliul Geromed Delta. Când s-a discutat la Primărie, de fiecare dată, în acte, a apărut societatea Geromed Delta ca beneficiar.

 

 

”S-a mai discutat în trecut despre acest proiect. Am crezut că au abandonat ideea, dar joi, 6 mai, blocul nostru a primit din nou notificare legată de propuneri pentru același bloc. Practic vor sa puna un bloc de 13 niveluri în fața blocurilor de 10 etaje de pe Parâng. Ideea este că acest bloc este efectiv îngrămădit în blocul nostru de pe Parâng nr.23, în loc să îl facă în mijlocul parcelei și să lase o grădină imensă în față. Circulația vor să o facă pe o alee care acum e pietonală și pe care vor să o transforme în stradă luând și 7 metri din spațiul verde îngrădit al blocului. În plus, obturează total grădinița Academia Piticilor și blocurile de pe strada Tazlău care au 4 etaje. Acum ei vor să îl facă ceva similar cu blocurile de 10 etaje de pe strada Parâng când de fapt parcela ține mai mult de strada Tazlău unde sunt construcții doar cu 4 etaje. Ni se cere să trimitem observații, dar ideea e că s-au transmis și în trecut și toți oamenii din zona au protestat față de înălțimea blocului și acum au transmis spre dezbatere publică exact aceeași soluție, un mastodont de 13 niveluri fără nici o modificare. La Primărie, am sunat și-au spus ca va fi o sedința, dar nu se știe când și sa urmăresc pe site-ul lor, dacă vreau sa particip, nici vorbă de transparență”, au arătat riverani de pe strada Parâng.

Aceștia au condamnat abordarea urbanistică din Cluj-Napoca unde, imediat după ce Primăria face un parc, lângă el apare un mastodont cu multe etaje, făcut de imobiliari deștepți care profită cu susținerea Primăriei să își vânda apartamentele cu prețuri enorme, profitând de pe urma investițiilor publice. „După ani de zile în care zona Parâng a fost neglijată de Primărie și, după demersuri civice s-a acceptat în sfârșit să se facă baza La Terenuri, acum se plantează lângă ea un mastodont cu multe etaje. Așa s-a întâmplat în parcul Rozelor și în alte zone unde viziunea urbanistică a comisie de la Primărie și a primarului este numai să susțină imobiliarii și interesele lor. Aceasta este strategia, una de parcelă și acesta e urbanismul practicat la Cluj-Napoca. Se patentează în Cluj modelul parc public – bloc mastodont cu apartamente lângă”, au mai arătat riveranii.

La avizierul blocurilor din zona Parâng au apărut săptămâna aceasta planșe cu proiectul și o notificare semnata de arhitectul șef Daniel Pop și de șefa de la strategii urbane, Andreea Mureșan, prin care riveranilor li se cere ca in termen de 15 zile de la afișarea planșelor să formuleze observații în scris la Primărie privind proiectul imobiliar. În adresă se mai arată că proiectul este disponibil pe site-ul Primăriei, la capitolul strategii urbane, documentații PUZ supuse consultării publice în faza de avizare.

(Notificare din 19 aprilie 2020 a Serviciului Strategii Urbane, afișată în 6 mai la blocurile din cartierul Mănăștur)

Primarul Emil Boc, citat de stiredecluj.ro, a arătat că Primăria e obligată să afișeșe la fața locului proiectul, fiind vorba despre o procedură legală de dezbatere și de afișare pe site-ul Primărie care trebuie parcursă. „Noi nu putem interveni în acest moment, fiind proiectul realizat de constructor, dar, de cele mai multe ori, construcția se face cu modificări sau nu se face deloc. Aceasta este intenția constructorului, dar urmează ca specialiștii să se propunțe dacă se poate face. Poate nu se va face nimic. Locatarii vor fi sunați și chemați la Comisia de Urbanism, unde își vor spune părerea, alături de constructor. Abia apoi se vor cere lămuriri, se va vedea ce spune legea că se poate aproba acolo. Este posibil să nu se poată construi nimic acolo”, a fost declarația primarului citat de aceeași sursă.

Pe site-ul Primărie apare acest proiect al ansamblului imobiliar, însă undeva jos pe pagină, într-o fază a consultării publice din iulie 2020.

Arhitectul Vlad Negru de la Transform, cei care lucrează de 3 ani la proiect, spune că ultima variantă a proiectului propusă vine să elibereze cât mai mult terenul spre noua bază sportivă și să preia rolul de centrul al cartierului prin funcțiunile comerciale de proximitate propuse (spații la parter care pot prelua un retailer mare ca Mega Image, Careffour sau Profi și câțiva mai mici). Prin proiect, a arătat Vlad Negru, se cedează teren pentru regularizarea străzilor Parâng și Tazlău dar și o suprafață de spațiu verde, în prelungirea viitoarei baze sportive La Terenuri, aproximativ jumătate din suprafața deținută de beneficiar. Așa se exemplică și propunerea urbanistică (un corp de clădire în L cu două niveluri comerciale și alte 11 etaje pentru locuire) pentru a genera o situația win-win, în care să câștige și comunitarea dar și beneficiarul privat. Negru a arătat că investițiile cedate comunității prin proiect sunt evaluate la peste 3 milioane de euro.

Despre UTR-ul din care face parte investiția, Negru a spus că în Planul Urbanistic General este UM4 (Zonă de urbanizare. Zonă mixtă cu regim de construire deschis, adiacentă arterelor de importanță locală) care mai apare doar în zonele periferice ale Clujului, în Sopor sau Chinteni. „O ciudățeni a PUG-ului”, a arătat Negru.

(memoriu PUZ amsablu Parâng, Trans-Form, primariaclujnapoca.ro)

Înainte de 2011, terenul era al Primăriei care a făcut schimb cu proprietarii care aveau terenuri pe amplasamentul parkingului Negoiu, aceștia fiind puși în posesie pe terenul de peste 8200 de mp pe care este propusă acum investiția. Imediat ce au fost puși în posesie, oamenii și-au înstrăinat proprietățile.

„Amplasamentul de află pe malul stâng al pârâului Calvaria, terenurile din acest areal făcând obiectul unei tranzacții între proprietari și Primărie, prin care aceștia au fost de acord cu punere în posesie pe acest amplasament cu condiția ca Primăria să schimbe regimul tehnic pentru a deveni construibile și să desființeze garajele de la limita de proprietate. Scopul tranzacției a fost ca Primăria să obțină suprafața necesară realizării parkingului de pe str. Negoiu”, se arată și în documentație.

Negru a mai spus că și-a bătut 3 ani capul cu acest proiect și că a propus o gândire unitară în zonă, atât în ceea ce privește traficul, parcările dar și dotările pentru locuitorii din zonă. „Blocul nu este mai înal decât imobilele de pe strada Parâng”, a arătat arhitectul. Acesta a mai arătat că la Cluj se cunoște deja că s-a încetățenit meseria de vecin, riveranii având pretenții din start către investitorii dintr-o zonă. „Îmi amintesc odată când se discuta despre un proiect de pe Dorobanților. Eram la Primărie pe hol mai mulți colegi și au venit niște vecini la noi și au spus, ați venit să construiți la noi în cartier, așa că trebuie să ne compensați. Am rămas perplex. Am ajuns la Cluj ca în vorba celebră a lui Pamfil Șeicaru, „șantajul și etajul””, a arătat Negru.

Potrivit propunerii supuse consultării publice de Primărie se dorește edificarea unei clădiri cu parter comercial și locuințe la etajele superioare, 13 niveluri și 180 de apartamente.

(sursă PUZ Parâng, varianta iunie 2020, supusă consultării publice în iulie 2020 de Primărie și acum, afișată la blocurile din proximitate)

(randări proiect, Trans-Form)

Proiectul a stat pe loc având în vedere că din 2019 nu a fost supus atenției comisie de trafic a Primăriei. În acest sens ar fi existat și demersuri juridice ale beneficiarului la adresa Primăriei pentru a nu se tergiversa nejustificat proiectul, după cum a spus Negru.

Marius Bejan de la Coratim, societatea care și-a asumat proiectul, a spus pentru Actualdecluj.ro că acest proiect imobiliar dar și terenul nu mai este în portofoliul societății de circa doi ani. Bejan a arătat că a vândut proiectul către Geromed Delta, cei care dezvoltă în prezent investiția. „Primăria ne-a transmis nouă niște adrese, să curățăm terenul, dar noi nu mai suntem proprietari acolo de circa 2 ani de zile”, a arătat Bejan.

Noul proprietar al investiției este firma Geromed Delta deținută de controversatul afacerist penticostal Ion Petric. Geromed are în portofoliu investiții imobiliare la fel de controversate pe platforma fabricii de porțelan din Iris.

Proiectul imobiliar de pe Parâng, discutat la urbanism la finalul lunii februarie 2020

Proiectul imobiliar din zona bazei La Terenuri – Parâng a fost discutat în 27 februarie 2020 la comisia de urbanism a Primăriei. Atunci, se propunea un ansamblu de două blocuri cu zece niveluri (9 etaje) pe o parcelă de peste 8300 de metri pătrați din zona viitoarei baze sportive La Terenuri, pe strada Parâng în cartierul Mănăștur.

Documentația era semnată tot de Trans-Form, biroul arhitectului Vlad Negru, membru în comisia de urbanism. Atunci, colegii săi de comisie i-au cerut să schimbe abordarea. Prezentarea cu filmuleț, abordarea documentată și profesionistă a proiectanților privind revitalizarea zonei Parâng-Tășnad din cel mai mare cartier din oraș la pachet cu o ofertă de investiții în spații publice din partea beneficiarilor nu i-a impresionat pe aceștia cu nimic. Primăria a refuzat oferta de donație a unei bucăți de tren prinsă în proiectul bazei La Terenuri și supusă exproprierii. În lipsa primarului Emil Boc care plecase puțin din sală, arhitectul șef și viceprimarul Dan Tarcea au trasat viitorul proiectului imbiliar: „schimbați-vă mobilarea și rămâneți în indici, jumătate din parcelă să rămână spațiu verde generos spre baza La Terenuri”.

Arhitectul Adrian Iancu a propus ca din proiect să rămână un singur imobil la strada Parâng, înălțat cu câteva niveluri în plus – o bară cu 13 etaje.

Proiectul a mai apărut public în 2018, susținut și de un filmuleț de prezentare postat de biroul Transform, însă a fost retras imediat ce a generat controverse fiind propus într-o zonă verde pe care Primăria și-a asumat să o transforme în bază sportivă. Între timp baza sportivă a Primăriei din zona La Terenuri a avansat fiind în faza de execuție.

Investiția imobiliară a fost asumată în 2018-2019 de societatea Coratim deținută de frații Marius Bejan și de Daniel Dumitraș.

În varianta discutată anul trecut la urbanism la Primărie, cele două clădiri propuse pe terenul de peste 8300 de mp aveau un total de 162 de apartamente.

Detalii despre discuțiile de la urbanism la ședința din 27 februarie 2020 în lipsa primarului Emil Boc – Blocurile propuse pe Parâng, în cel mai mare cartier al Clujului, demolate la urbanism.

Proiectul a mai fost contestat și de asociații civice din Cluj. Detalii: Exemplul doi. Clujul, oraș pentru profit. Turnuri pe Parâng în Mănăștur

Vezi și cum explică șeful PUG, arhitectul Adrian Borda ciudățenia UTR-ului din care face parte proiectul. Borda mai spunea atunci că nu crede că Primăria va aproba un proiect de un asemenea gabarid în Mănăștur. Detalii: Controversă urbanistică la „liziera” Mănăşturului. Ce se construiește lângă La Terenuri? 

 

(varianta proiectului cu două corpuri de clădire cu câte 10 niveluri, discutată în 27 februarie la Comisia de urbanism a Primăriei)

 

Un comentariu

  1. Hahahahahaha.
    Votați Emil Bloc.
    Cel mai cinstit, cel mai vizionar, cel mai european.
    Terenul ăla era al primăriei. Cică au făcut schimb cu ăia de pe Negoiu care, uau, și-au vândut urgent proprietățile, culmea, unora care trântesc un Emil Bloc de 13 etaje.
    Hahahahahaha.
    Votați-l, mănășturenilor.
    Nici Făget nu veți mai avea, nici nimic, Emil Bloc face parte din secta dezvoltatorilor, cei care detestă iarba, verdeața, soarele și liniștea.
    Votați EMIL BLOC!

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Articole similare