Închide

REPORTAJ Taxidemia! Aventurile navigatorului Groza

ReportajSocialTop News by Catalin Suciu - apr. 07, 2015 0 771

Nelu conduce de pe vremea cartelelor cu benzină, cartele galbene, verzi și-albastre. Are permis din ‘80 și tot de-atunci cară oameni de colo-colo, ascultă povești, aude multe și zice puține.

Odată, pe vremea lui nea Nicu, a dus niște țigani lângă Dej, contra-cost, dar ilegal, că așa erau vremurile, el făcea taximetrie la negru, ca să scoată un ban în plus la salariul ce-l avea de la CUG, unde muncea ca lăcătuș-mecanic. Și s-a-nțeles cu băieții și-a zis că-i duce cu 600 de lei și îi și aduce înapoi. A simțit Groza că ceva nu-i bine încă de când s-a suit la volan pentru că vorbeau ăștia numa’ pe țigănește. Era senzația aceea când știi că se întâmplă o nefăcută, dar tot mai speri să-i dai de capăt.
I-a luat cu Dacia și-a pornit pe noapte , prin Iris, apoi pe lângă aeroport. În final a ajuns lângă Dej, i-a așteptat vreo 10 minute până s-au întors de la ceva șmenărie și pe când să-i parcheze în Cluj zice unul dintre pasageri: “Îți mai dau 200 de lei, dar ne duci până în Baciu”.

Groza2
Și tot nu s-a luat Groza după instictul său. I-a dus în Baciu, iar când a văzut că ajunge într-o fundătură a știut că-i groasă rău. Țiganu din dreapta i-a scos cheile din contact, cel din spate i-a pus briceagu’ la gât, iar al treilea a blocat ușa din stânga. Nelu s-a speriat nițel, dar i-a dat Dumnezeu minte și le-a dat drumeților tot banul ce-l avea la el. Ce să și facă Groza pe urmă, la poliție nu putea merge că-l băgau milițienii la ilegaliști, pe cin’ să sune că n-avea prieteni năzdrăvani și nici un telefon cu fise în zonă. “Așa te lecuiești, conduci și-nveți. Ce să faci? Conduci și tot înveți.”

Groza3
Altădată a luat niște tineri să-i ducă la Dezmir, vreo patru flăcăi îmbuibați de alcool care puțeau strașnic a borhot. Era de Crăciun și-a zis Nelu că nu se poate întâmpla nimic rău, că “doară, oameni-s buni” de sărbători. Un drac. Ajung iară pe noapte și se trezește Neluțu cu cuțitu-n gât. “Moșule, noi nu plătim niciodată”. Și duși au fost și-aștia.

Cu vaporul peste mări

Nelu Groza era obișnuit cu greutățile , dar tot nu putea să priceapă câteva lucruri pe lume. N-a înțeles nimic nici atunci, prin 54, când s-a trezit cu soră-sa la o casă de copii pe strada Horea. Maică-sa dădu ortul popii, iar tată-său, cu o pareză pe stânga, imobilizat într-un scaun cu rotile, i-a dat statului în primire pe amândoi. De-aici a început să umble-n toate colțurile țării. La fel și soră-sa. Prima oară i-au trimis tovarășii la Prundu Bârgăului, în Bistrița, unde-au făcut șapte clase și de-acolo Nelu a fost detașat la Brăila, iar soră-sa în Hunedoara. Din Brăila a ajuns la Brad, în Hunedoara, iar apoi din nou la Brăila.
Atunci a visat că se va face marinar când va fi mare și va cutreiera lumea-n lung și-n lat cu un vapor. Va ajunge căpitan de vas, își va lua și-o nevastă și-și va face o familie, așa cum el n-a avut. Nu cât și-ar fi dorit. Nelu mergea în fiecare zi în portul Brăilei și se uita cujind către băieții mai mari în uniforme și cu chipiu. Dar orașul tot nu i-a plăcut, nu atâta de tare încât să rămână acolo. “Oameni-s altfel, io am lucrat în port , stăteam în chirie cu încă doi și trăiam, supraviețuiam că n-aveam nimica când am ajuns. La 18 ani, când ești major, n-ai familie, nimic, ești pe drumuri. Eu am muncit și-apoi m-am întors la Cluj, că-i mai bine, îmi plăcea mai mult.”

S-a angajat Nelu la CUG , apoi și-a luat carnetul de conducere și uite-așa navighează cu mașina, că pe apă n-a reușit. Când a fost să fie Revoluția, Dacia gri a lui Nelu tot pe șosele era. Pe 21 decembrie s-a dus în centru, la Conti, ca într-o zi obișnuită, numai că acuma a început să vadă cum cad oamenii pe stradă și lasă dâre roșii pe asflat. Șuierau gloanțele în mijlocul Clujului de zici că era război . “Toată lumea era la pământ. Câțiva au fost împușcați, alții de frică s-au aruncat. Nici nu știam ce se întâmplă. Apoi, când l-au împușcat pe Ceaușescu , am ieșit cu nevastă-mea în oraș. Ziceam că-i mai bine, că o să fie mai bine. Era sărbătoare peste tot”.

Istanbul, venim!

Și era prin 91 când a făcut primul drum în Turcia. A luat o gașcă de flăcăi din Cluj și-a mers la Istanbul cu ei ca să aducă blugi și aur. “Îmi plăteau cartea verde, drumul, masa și cazarea. Benzina plus banii mei, ieșea un bacșiș gras că erau generoși. Ș-atunci nu erau taxe vamale, mergeai cu mașina și veneai cu portbagajul plin și în spate stăteau oamenii peste saci cu blugi, alte haine și aur. Luam aur ieftin și-l vindeau scump”.

Revedere, dulce revedere

Nelu s-a mai dus așa și-n Ungaria, a mai ajuns în Turcia, dar tot la Cluj a tras pe dreapta. Grozav i-a mai plăcut să conducă și să-i ducă pe oameni și-a suferit cumplit la primul accident în care-a fost zvârlit de soartă. “Stau în Mărăști și ieșeam atunci de la autogara veche, pe unde-i acuma Expo Transilvania. Și-mi iese un copil în față, avea vreo 7 ani. Nu aveam viteză, trag tare de volan să-l evit, dar îl ating cu spatele mașinii. Vine maică-sa fugim la spital, văleu. A primit îngrijiri, s-a făcut bine, dar n-am fost bun de nimica o vreme. Am trecut și peste asta. Și fii atent, acum ceva vreme stau în stand la gară. Vine unu la mine: “nu-mi dați un foc?” Îi dau, sigur că da ș-apoi se uită iară la mine bărbatu’. “Tot taximetrie faceți?”. Îl întreb: “Da de unde mă cunoști?” Se mai uită puțin la mine, zâmbește și zice: “Păi știți, eu îs băiatul ăla cu accidentul”.
“Ca să vezi ce mică-i lumea. Am stat cu el atunci de vorbă , mi-a zis că e șofer de TIR în America. Ia te uită, șofer! Am râs amândoi, am mai povestit una și alta și uite-așa, pe urmă ne-am văzut de drum. Eu prin Cluj, el în treaba lui”.

La 68 de ani împliniți chiar pe 6 aprilie, Nelu Groza n-are de gând să renunțe la condus. “Cât timp îs sănătos, nu las mașina. Așa știu eu să navighez”

  • author photo two

    Catalin Suciu

    Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.

    Nici un comentariu

    Scrie un comentariu