Regretul unui om de afaceri odată cu criticile formulate privind turnul cu 25 de etaje construit în Cluj-Napoca: „Personal, aș fi mândru ca în Cluj să existe un cartier de zgârie-nori”

Într-o emisiune locală, arhitectul Șerban Țigănaș a analizat, critic, pentru public, primul zgârie-nori construit în Cluj, un bloc cu 25 de etaje, cel mai înalt din țară, amenajat la intrarea în municipiu. Odată ce observațiile specialistului clujean au ajuns în spațiul public, omul de afaceri Daniel Metz, care conduce Consiliul de Administrație al NTT Data, o companie care are sediul într-o clădire înaltă din centrul orașului, unde trebuia să se prefigureze un adevărat centru financiar-bancar, a ținut să spună, pe Facebook, că orașului îi lipsește o astfel de zonă cu zgârie-nori.

„Personal aș fi mândru ca în Cluj să existe un cartier de zgârie-nori. Clujul ar căpăta o amprentă de curaj, forță și evadare spre viitor. Desigur, într-o abordare profesionistă, nu la întâmplare”, a scris Danie Metz pe Facebook.

Deocamdată zgîrie-norii nu sunt priviți cu ochi buni de către Primăria Cluj în comisiile de urbanism.

Compania NTT Data, unde acum Daniel Metz este președintele Consiliului de Administrație, are sediul în centrul Clujului, într-o clădire înaltă (cu 12 etaje) construită în 2015, edificarea sa fiind plină de controverse și de critici formulate de specialiști și societatea civilă. Dorința la vremea respectivă era ca orașul să aibă un centru financiar bancar cu clădiri înalte; cel puțin așa a fost prezentat proiectul clădirii unde activează în prezent NTT Data, proiect inițiat de către Immo Finance, investiția fiind susținută de fostul bancher Iosif Pop.

Când s-a construit clădirea NTT Data, Țigănaș arăta că investiția va genera probleme pentru viitorii „locatari” dacă nu este susținută cu măsuri majore la nivelul infrastructurii. “Denumirea de centru financiar–bancar e deocamdatã un joc de cuvinte care încearcã sã fixeze un pol pentru a justifica un tratament preferenţial care sã conducã la un regim preferenţial al terenului, adicã densitãţi mult mai mari decât cele uzuale în zonele adiacente, deci profitabilitate extremã. Se acţionează pe sistemul „primul venit face regula”, care va avea două consecinţe: unele terenuri cu condiţii asemănătoare vor fi defavorizate, în timp ce mulţi alţi promotori vor declanşa presiuni imense să „primească” condiţii similare, pe principiul „dacă ei da, de ce nu şi noi?”. Cred cã zona riscã sã se congestioneze de trafic, ca primã consecinţã, rezolvabilã numai cu mãsuri infrastructurale majore”, aratã în 2010, Șerban Ţigãnaş, citat de zcj.ro.

Despre West City Tower, cel mai inalt bloc de locuințe din Romania (25 de etaje) aflat încă în construcție la intrarea în Cluj-Napoca, dinspre Florești (pe al doilea cel mai aglomerat drum din România),  arhitectul Șerban Țigănaș a arătat că s-a născut prin presiune, eforturi, dar și că, estetic sau arhitectural, nu aduce un plus orașului.

”Apartamentele sunt normale în sensul în care se fac acum pe piață, dar vreau să vă spun că apartamentele care se fac acum sunt, în general, mai proaste decât acum 30 de ani. (…) Sigur, s-a schimbat și stilul de viață și atunci putem să lungim această discuție despre nevoile care s-au schimbat, care au fost însă contrazise în pandemie. (…) Acest bloc este început foarte demult și trecând atâta timp, din 2008 până în 2022, standardul, ambițiile de locuire, s-au modificat efectiv. Apartamentele acestea sunt istorice, înainte de a fi date în folosință, desigur, nu atât de mult, pentru că nici omul nu s-a modificat atât de mult. Sunt vechi de noi și asta poate să înțeleagă toată lumea (…) Trecând la formă, sigur, există o anumită abilitate de a croi această formă care sugerează privirea panoramică. Dar, dacă stau să mă uit un pic mai bine, culorile mi se par extrem de discutabile. Toată lumea a încercat să scape de griuri, de cenușiuri, și nu știu de ce s-au întors atât de violent. Nu aș vrea să spun că este un pumn în ochi, dar nu este o mângâiere. Se spune ”de gustibus et coloribus non disputandum”. Adică nu se discută, dar eu cred că se discută, cred că latinul se gândea la altceva când a emis această chestiune și sugera, de fapt, că gusturile pot diferi și că țin de un bagaj cultural. Ori eu nu prea văd bagajul cultural din spatele unor decizii arhitecturale de aici. (…) Ar trebui să fie în spiritul epocii. Blocurile din spate sunt în spiritul epocii lor, au un anumit demers care la vremea respectivă, dacă analizăm cu mare atenție, am putea chiar să îl calificăm drept performant. Or acest bloc (cel de 25 de etaje n.red.) pleacă de la început cu o rezervă a administrației și a publicului, cu această respingere. El practic a fost forțat, a fost introdus acolo prin presiune, prin eforturi”, a afirmat Șerban Țăgănaș, la emisiunea Urbea9, de pe Media9.

foto cover: West Citu Tower, sursa Facebook

Actual de Cluj