Închide

Proiectele private au o calitate execrabilă. Ce au cerut specialiștii de la Primărie de la programul Clujul Verde

AdministrațieTop News by Actual de Cluj - iul. 17, 2020 0 505

Primăria a prezentat o parte din planurile strategice ale orașului la capitolul „Clujul Verde” în cadrul unei dezbateri de la Centrul de Inovare și Imaginație Civică.
Ambiția orașului este ca până în 2030 să planteze în oraș 100.000 de copaci noi și să creeze sau să modernizeze circa 120 de hectare de zone verzi. De asemenea, o serie de studii realizate de specialiști de la Facultatea de Geografie și de la Facultatea de Mediu în ceea ce privește reziliența urbană a orașului la schimbări climatice, dar și cu privire la calitatea aerului, apei și solului, au pus pe tapet o serie de măsuri pe care municipalitatea deja spune că le are în vedere. Este vorba despre montarea de stații pentru măsurarea calității apei, aerului și solului din metropola Cluj și amenajarea de coridoare ecologice pe cursurile de apă din municipiu, cu bătaie lungă spre comunele limitrofe. Specialiștii care au participat la dezbatere i-au făcut Primăriei o serie de recomandări tocmai pentru ca strategia verde a Clujului să nu rămână doar o ambiție pe hârtie.
Împreună cu experții Băncii Mondiale, Clujul pregătește o Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2030, document care va sta la baza proiectelor de finanțare ale orașului pentru următorul ciclu de finanțare al UE, 2021-2027. Banca Mondială asistă și județul în a elebora un Plan Integrat asemănător.
Capitolul de mediu din respectiva Strategie, capitol care se pregătește, a fost prezentat în cadrul unei dezbateri publice organizate săptămâna aceasta în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică.
DETALII: Clujul celor 100.000 de arbori. Ce planuri a dezvăluit orașul la o dezbatere publică pentru a spori Clujul Verde
Peste 60 de persoane au participat la dezbaterea on-line organizată de CIIC pe platforma zoom, dezbatere transmisă și pe pagina oficială a centrului dar și pe cea a Primăriei clujene.
Arhitectul șef la Județului, Claudiu Salanță, a provocat municipalitatea să vină alături de județ și să facă împreună un proiect de amenajare a malurilor de la Tarnița, unde e nevoie de plaje publice, la Gilău, Florești, la Cluj-Napoca, până în Dej. Un astfel de traseu, a spus Salanță, ar permite atât mobilitatea clujenilor, accesarea apei din orice cartier, cu bicicleta sau pe jos. „Ar trebui să ne preocupe pe lângă acest parcurs de pe axa vest-est a Someșului și amenajări și conexiuni pe nord-sud deoarece avem lacuri la Apahida, la Chinteni, la Ciurila. Un circuit ar genera o apropiere de apă extrem de necesară. Dacă orașul are intenția de a planta arbori, atunci ar fi necesar și un program de monitorizare a fiecărui copăcel plantat, prin apel la tehnologie. Printr-un program GIS, am putea monitoriza și impactul acestor plantări pe fiecare zonă în parte”, a mai semnalat Salanță.
Natalia Ciobanu, doctorand în schimbări climatice, a recomandat Primăriei ca, așa cum investește și susține izolarea termică, la fel ar trebui să procedeze și să investească în acoperișuri verzi, grădini verticale de fațadă, pereți verticali verzi dar și să susțină utilizarea în Cluj-Napoca a elementelor de pavaj permeabile care să permită scurgerea apei.
Arhitectul Eugen Pănescu a subliniat necesitatea ca Primăria să facă distincția între strategie, documentele operaționale și cele de reglementare și să fie conștientă că, atât PUG-ul orașului cât și PUG-urile comunelor limitrofe ar trebui să preia recomandările de mediu făcute în strategie, tocmai pentru a genera și în mediul privat proiecte de calitate și proiecte înscrise în direcția „Clujul Verde”, proiect promovat de municipalitate. „Nu mă refer la proiectele publice care în ultimii ani au calitate. Cred că la Cluj avem o problemă serioasă cu proiectele din mediul privat. Calitatea lor este în scădere dramatică. Apetența pentru derogări și primirea sau executarea lor pune în primejdie mulți dintre indicatorii de calitate a vieții. Vorbesc de consumul de suprafețe, renunțarea la permeabiliatea suprafețelor și a terenului natural. Pe cât de bune sunt proiectele publice, pe atât de proaste sunt cele din mediul privat. Dezvoltările cu tupeu care vorbesc de resturi de spații verzi între accese auto arată că sunt probleme serioase la implementarea proiectelor. Colegii din comisia de urbanism a Primăriei ar trebui să fie mai exigenți cu aceste proiecte care au o calitatea execrabilă. Pentru cei care fac strategia aș recomanda să vină cu indicatori mai de înțeles pentru public dar și cu posibile reglementări. Ar trebuie ca aceastea să fie mai aplicate, să putem înțelege ce nu avem, nu doar ce am putea avea”, a atras atenția Pănescu. El a mai recomandat Primăriei să aibă în vedere tema grădinilor urbane și a celor verticale, dar pe cea a calității apei, a accesului la apă din perspectiva instituțiilor care administrează acest sistem.
Arhitectul Dan Clinci a adus în discuție necesitatea de a ieși din a evalua spațiul verde din oraș în metri pătrați și a introduce preocuparea pentru biomasa de vegetație și privind calitatea acestui spațiu verde.
„Suntem obișnuiți să vorbim de metri pătrati de spațiu verde, nu și de calitatea acestuia. Ar trebui să știm prin apel la GIS și ce biomasă de vegetație avem. De pe un stadion de 1500 mp pot aduna o remorcă de iarbă. Așa am putea să creștem calitatea biomasei vegetale. Trebuie să încercăm să ne uităm că, pe lângă spațiul verde dedicat – parcuri, scuaruri, există și suprafata de spațiu verde imediat, cel de proximitate, de lângă blocuri. Desi e luxuriant în cartierele cu 40-50 de ani vechime, acesta nu reușește să se transforme decât în teritoriu cu arbori, de multe ori îngrădit, dar în care calitate e destul de slab. Să încercăm să ne uităm la ce se întâmplă între blocul nostru și aleea de proximitate. Zonele verzi sunt încadrate de garduri, nu sunt accesibile și folosibile, nici inglobate în viața cetățenilor. O politică, o strategie de parteneriat între Asociațiile de locatari și Primărie pentru transformarea acestor spații ar fi absolut necesară, una care ar conduce pentru cetățeni la o grijă față de asumarea propriului cartier”, a spus Dan Clinci.
Cerasela Blaj, o riverană din Sopor, a cerut Primăriei să nu mai permită dezvoltări de blocuri în zona Sopor în condițiile în care nu există canalizare sau artere foarte înguste și să pună reguli și mai clare pentru dezvolările imobiliare în așa fel încât toată lumea să știe ce poate sau ce nu poate face când cumpără parcelă de teren. De asemenea, a arătat Primăriei că artera Colonia Sopor, care pe partea dreaptă se numeste și strada Borhanci, nu e gospodărită cum trebuie.
Ovidiu Raț, un riveran din cartierul Mărăști, i-a semnalat Primăriei faptul că în cartierul în care el locuiește sunt foarte puține spații verzi și că este sătul să tot meargă cu copilul și cu mașina în celelalte zone verzi amenajate în Gheorgheni sau în centrul Clujului.
„Locuiesc în blocul din Mărăști de la intersecția 21 Decembrie 1989 – Fabricii. La noi sunt insuficiente zonele verzi. Vorbim de zece scări, cu 800 de apartamente, unde stau 3000 de oameni. Avem probleme cu aglomerația, cu poluarea aerului și ne lipsește o zonă verde. Ca o propunere, având în vedere că nu există zone unde să amenajați astfel de zone verzi, ar putea ca această zonă verde să o faceți în spatele acestui bloc, în locul garajelor. Și eu am garaj dar aș prefera un parc aici, unde să îmi duc copilul. Chiar dacă va fi unul mic, e mai mult decât nimic. Pentru noi e greu să mergi cu copilul în fiecare zi în parc, să iei mașina, să te duci la unu, doi, trei kilometri într-o zonă verde”, a spus Raț.
Alexandra Anghel a susținut recomandările colegilor specialiști în reziliență urbană și a mai recomadat evaluarea impactului măsurilor care se iau la capitolul Clujul Verde. De asemenea, a susținut nevoia reactivării grădinăritului comunitar și a spațiilor dintre blocuri.
Arhitectul Silviu Medeșan, parte a asociației SOS Cluj, a spus că deși planurile din strategii sunt extrem de benefice, în practică situația nu stă la fel. El a recomandat ca la discuțiile strategice să ia parte și oamenii din Primărie de la Strategii urbane, arhitecții din Comisia de Urbanism a Primărie, tocmai ca aceste strategii să producă și efecte.
„Care e rostul acestor dezbateri, dacă la ele nu iau parte factori cu decizie reală și imediată? Cine le transmite arhitecților și funcționarilor care judecă, își asumă și construiesc realitatea din teren? Cine le explică contradicția în care se află?”, a semnalat Medeșan. El a mai cerut Primăriei măsuri de păstrare a diversității practicilor urbane locale și a grădinăritului de cartier.
Arhitecta Daniel Maier, șefa Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților, a recomandat Primăriei să facă o hartă a biodiversității și să definească și zone de articulații între comunele învecinate din oraș care să primească diverse funcțiuni.
Biborka Szekely a propus  interzicerea mașinilor vechi, non euro, euro 2 și euro 3  în centrul Clujului dar și o serie de alte intervenții care să ducă la un oraș mai verde și la protejarea mediului. Cei de la CIIC au generat chiar și un sondaj imediat on-line prin care să fie luat pulsul pentru o astfel de propunere.
DETALII: Primăria face sondaj pe tema interzicerii accesului mașinilor non euro, euro 1 și 2 în Cluj-Napoca
Marius Mornea s-a recomandat pentru a face parte dintr-un grup care să vină cu măsuri pe partea de biodiversitate la Cluj, grup despre care a spus că Primăria ar trebui să îl facă.
Arhitectul Marius Moga a semnalat necesitatea aducerii de zonă sălbatică în oraș, în echilibru cu dezvoltarea și intervențiile actuale. El a recomandat Primăriei să introducă un program local de proiecte inovative de cercetare pe partea de ecologie, prin care să fie implicați tot mai mulți clujeni. „Suntem aici 60 de oameni. Mi se pare puțin. Avem nevoie de un program de proiecte de cercetare, de proiecte inovative în Cluj-Napoca, susținut de Primărie, program prin care clujenii să fie implicați în viața orașului. Este nevoie și de ateliere și de work-shopuri prin care oamenii să fie instruiți cu privire la spațiul verde”, a spus Moga.
Arhitectul Mihai Racu, membru și în comisia de urbanism a Primărie, a recomandat Primăriei să aducă un regulament clar pentru cartiere, cu măsuri punitive, tocmai pentru a-i ajuta pe cetățeni să se apropie de spațiul verde, să nu taie copacii pentru că fac frunze și să fie încurajați să utilizeze aceste zone. „Ar trebuie luată în calcul densitatea, orașul compact. Adică noi spunem: nu construim aici, nu mai facem două etaje în plus, dar puteam construi în livezile sau pădurile din Cluj-Napoca, unde nu se mai poate face nimic odată permisă construirea”, a semnalat Racu.
Arhitectul Rareș Drăgan a atras atenția că partea operațională este cea mai complicată. El a spus, în calitatea de elaborator al PUG-ului unei comune vecine cu orașul, Apahida, că există probleme serioase privind configurarea unor culoare verzi și pietonale de-a lungul apelor, dar și în ceea ce privește spațiul vede public. „Ar tebui ca toate PUG-urile, atât al municipiului cât și cele ale comunelor din zonele învecinate, să conțină principiile strategice anunțate și să le decalăm până avem strategia. Noi configurăm culoare verzi, dar ele sunt asimilate ca spații private și au probleme de reglementare. Apoi, primăriile ar trebuie să prevadă achiziții strategice de spații verzi în zona metropolitană. Noi nu putem în PUG, dar în stategii se poate asigura acest lucru”, a spus Drăgan.
Primarul Emil Boc a intervenit la finalul celor aproape trei ore cât a durat dezbaterea și a promis că toate observațiile formulate vor fi pune într-un document strategic și vor fi implementete pe principiul: „dacă nu la Cluj, atunci unde?!”.
Pe parcursul dezbaterii și Ovidiu Cîmpean, director în Primărie și coordonatorul CIIC, a arătat că multe dintre sugestii sunt luate deja în calcul de Primărie.

Primăria Municipiului Cluj-Napoca în colaborare cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj au început activitățile pentru Strategia Integrată de Dezvoltare Urbana (SIDU) – Cluj 2030, proces care va fi realizat cu expertiza Băncii Mondiale. În acest sens, în perioada următoare s-au inițiat o serie de consultări și dezbateri publice pe teme sectoriale importante în realizarea SIDU. Având în vedere recomandările legale cauzate de criza produsă de COVID 19, dezbaterile programate pe durata lunii iulie 2020 vor fi organizate cu ajutorul instrumentelor digitale.

Aceste dezbateri sunt parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare