Clujul celor 100.000 de arbori. Ce planuri a dezvăluit orașul la o dezbatere publică pentru a spori Clujul Verde

Ambiția orașului este de a amenaja până în 2030 circa 100 de hectare de noi parcuri în oraș, dar și să planteze 100.000 de copaci până la aceeași dată în Cluj-Napoca, concomitent cu montarea de stații pentru măsurarea calității apei, aerului și solului din metropola Cluj și amenajarea de coridoare ecologice pe cursurile de apă din municipiu, cu bătaie lungă spre comunele limitrofe.

Programul de investiții  botezat Clujul Verde înseamnă investiții propuse de circa 100 de milioane de euro până în 2030 prin care se vor moderniza/realiza 120 de hectare de spații verdi din care circula 100 de hectare vor fi spații verzi noi. În programul intră și intenția de a planta 100.000 de copaci în Cluj-Napoca până la aceeași dată.

Ovidiu Cîmpean, director în Primărie, a spus că se intenționează atragerea cât mai multor fonduri europene pentru susținerea acestui program. Deja Primăria a reușit să atragă fonduri pentru crearea de parcuri în oraș și intenționează să depună proiecte și pe următorul exercițiu financiar al UE, 2021-2027.

Din cele 120 de hectare de spații verzi, s-a realizat, deocamdată, parcul Între Lacuri de 1 hectar și 1,7 milioane de euro, zonă unde s-au plantat 165 de copaci.

Este în lucru și Parcul Tineretului pe 21 de hectare din zona Bulevandului Muncii, proiect de peste 5 milioane de euro în cadrul căruia se vor planta 1500 de noi copaci. Termenul de finalizare este decembrie 2021.

Se lucrează și la Baza Sportivă La Terenuri din cartierul Mănăștur, pe 4,2 hectare, proiect de peste 6,8 milioane de euro în urma căruia se vor planta 400 de arbori. Termenul de finalizare este luna septembrie 2021.

În stadiu avansat se afla și proiectul de reamenajare a malurilor Someșului, pe 7 hectare, proiect de 30 de milioane de euro în care se vor planta 2000 de copaci. În prezent se lucrează la proiectul tehnic și urmează să se lanseze licitația de execuție.

Cel mai mare parc din oraș se pregătește în zona lacului III din Gheorgheni, pe 54 de hectare, proiectul care reeditează o parte din doritul Parc Est din vremea socialistă și care urmează să se realizeze prin concurs de soluții. Acest concurs urmează să fie lansat anul acesta.

Un parc nou de 9,5 hectare se pregătește și în cartierul Bună Ziua, tot printr-un concurs de soluții anunțat pentru anul acesta.

Intenția Primăriei este de a face câte un parc nou în fiecare cartier din Cluj-Napoca, după cum a anunțat Cîmpean.

Se lucrează și la proiectul urbanistic al parcului de 1,2 hectare din cartierul Zorilor unde se vor planta 188 de copaci. Acest parc e estimat la 3,9 milioane de euro.

În faza de studiu de fezabilitate este și proiectul de amenajare a zonei verzi de pe Canalul Morii din zona Parcului Rozelor, pe 2,5 hectare, proiect estimat tot la aproape 4 milioane de euro.

În stadiu mai avansat este proiectul de modernizare a Parcului Feroviarilor de 5,4 hectare unde urmează să se planteze 510 copaci. Acesta este în stadiul de proiect tehnic, Primăria urmând să lanseze licitația de execuție pentru lucrări.

Un alt parc care se va moderniza este Parcul Armătura de 3,2 hectare și 4,6 milioane de euro. Aici urmează să se planteze 103 arbori noi. Și pentru acest parc Primăria este în stadiul de proiect tehnic existând intenția ca el să se amenajeze la pachet cu platoul Sălii Sporturilor.

Este în lucru și proiectul de reamenajare a zonei Cetățuia pe 10 hectare, cu propunere de exproprieri, pentru care Primăria speră să aibă proiectul tehnic în primăvara lui 2021.

În stadiu avansat este un alt proiect ambițios, cel pentru modernizarea Parcului Caragiale, pe 0,5 hectare, cu ambiția de a descoperi cursul de apă Canalul Morii, betonat în respectiva zonă. Proiectul e evaluat la peste 5,3 milioane de euro și urmează să aducă în centrul Clujului și 44 de noi arbori plantați.

Primăria lucrează și la un proiect de pădure parc pe 40 de hectare în Făget, conceptul de amenajare urmând să se prezinte public la o dezbatere programată săptămâna viitoare în cadrul CIIC.

Cîmpean a mai spus că în oraș și Consiliul Județean are proiectul de pădure parc din Hoia, pe 75 de hectare, proiect evaluat la circa 10 milioane de euro și care este în stadiul de studii de urbanism.

„Ne dorim să pornim în următorii ani și alte proiecte de reamenajare ale malurilor Someșului, să facem un masterplan pentru Canalul Morii dar și să pornim proiecte de reamenajare prin coridoare verzi de mobilitate a malurilor principalelor cursuri de apă din Cluj-Napoca. Vorbim de pârâurile Becaș, Nadăș, Calvaria sau Țiganilor”, a spus Cîmpean.

Marius Cristea, expert al Băncii Mondiale, care lucrează în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021-2030 a orașului și a județului a arătat că percepția clujenilor asupra zonelor verzi este în general bună dar că există probleme foarte mari cu accesibilitatea acestora. „Am întrebat populația privind extinderea zonelor verzi și am constatat că există o nevoie mai ridicată de spații verzi și cartiere precum Someșeni sau Dâmbul Rotund”, a spus Cristea.

Adina Croitoru, profesor la Facultatea de Geografie și expert în schimbări climatice, a arătat că studiile efectuate până acum la nivelul Zonei Metropolitane și municipiului au arătat că aerul din oraș va deveni mai puțin respirabil în condițiile în care parametrii au arătat tendința temperaturilor de a crește și a precipitațiilor de a se menține la aceleași niveluri. Astfel, ea a recomandat Primăriei să ia în calcul plantarea de copaci cu coranament mult mai bogat și capacitate mai mare de răcire a aerului. Alte studii realizate de cei de la Facultatea de Geografie la capitolul insule de căldură (impactul suprafețelor construite asupra aerului și populației) au arătat faptul că în anumite cartiere din oraș temperaturile sunt mai ridicate cu 5 grade decât în restul arealului (fosta zonă CUG, Mărăști, unde sunt blocuri înalte, centrul comercial Vivo, zona industrială de la Gilău de lângă autostradă) dar și cu 5-7 grade mai scăzute în zona culoarului Someșului. Ea a mai recomandat Primăriei o serie de măsuri privind montarea de stații de monitorizare și măsurare a calității aerului, apei sau solului în mai multe puncte din oraș, măsură pe care deja Primăria a anunțat că o are în vedere pentru perioada următoare. Croitoru a spus că s-a propus și realizarea unui model de prognoză locală, mai ales că aceasta ar fi foarte importantă deoarece schimbările de temperatură afectează randamentul muncii pe fondul stresului termic la care este supusă populația. S-a propus și plantarea de specii subtropicale în Cluj-Napoca în contextul în care se preconizează că temperaturile vor crește în următorii ani.

De asemenea, decanul Facultății de Mediu, Nicolae Ajtai, a arătat o serie de studii făcute privind calitatea aerului din oraș, a apei dar și a solului. cu același recomandări de măsuri pe care orașul trebuie să le ia, împreună cu comunele limitrofe, cele din Zona Metropolitană.

Ambițiile orașului din programul Clujul Verde au fost prezentate în cadrul unei dezbateri publice în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică, discuție organizată on-line, pe platforma CIIC, dezbatere transmisă și pe paginile de Facebook ale Primăriei și CIIC.

Primăria Municipiului Cluj-Napoca în colaborare cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj au început activitățile pentru Strategia Integrată de Dezvoltare Urbana (SIDU) – Cluj 2030, proces care va fi realizat cu expertiza Băncii Mondiale. În acest sens, în perioada următoare s-au inițiat o serie de consultări și dezbateri publice pe teme sectoriale importante în realizarea SIDU. Având în vedere recomandările legale cauzate de criza produsă de COVID 19, dezbaterile programate pe durata lunii iulie 2020 vor fi organizate cu ajutorul instrumentelor digitale.

Aceste dezbateri sunt parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Nici un comentariu

Actual de Cluj