Închide

Proiect cu peste 600 de apartamente în locul fostului Tehnofrig. Ce nemulţumiri au vecinii, ce propun specialiştii din Comisia de Urbanism a oraşului

ActualitateAdministrațieEconomieTop NewsUrbanism by Kristina Reştea - mai 24, 2017 1 4580

Ultimele urme ale Tehnofrigului industrial urmează să dispară – se pregăteşte „restructurarea urbană” lângă o bucată de teren ocupată deja de o unitate de retail (Dedeman). Astfel, în locul fostei platforme industriale, pe o parcelă de 3,7 ha, o societate privată – Geainv SA – propune un proiect imobiliar cu peste 600 de apartamente şi cu servicii. Proiectul a fost prezentat în şedinţa de azi a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), prilej cu care mai mulţi vecini au venit să îşi exprime nemulţumirile şi îngrijorările în ceea ce priveşte noua apariţie imobiliară: proiectul ar fi mult prea mare şi va aduce şi grave probleme de trafic, consideră aceştia. Specialiştii din comisie au avut de făcut şi ei o serie de observaţii şi recomandări privind proiectul, care nu a fost aprobat în forma propusă şi urmează să fie regândit şi rediscutat.

 

Prezentare de proiect, în loc de industrie: apartamente, spaţii comerciale, acces la pârâu

Societatea Geainv e beneficiara unui Plan Urbanistic Zonal de restructurare urbană pe platforma Tehnofrig. Mai precis, în zona Fabricii de Chibrituri nr. 5-11 – str. Jean Jaures 6A – str. Maramureşului nr. 36. Parcela are 36.800 mp şi e amplasată în spatele unităţii Dedeman, după pârâul Nadăş. Conform Planului Urbanistic General, zona este una de restructurare urbană în locul fostelor zone industriale, iar pe astfel de suprafeţe se pot prevedea funcţiuni mixte, comerciale, de locuire şi servicii, după cum a explicat reprezentantul beneficiarilor, arhitectul Claudiu Botea. „Beneficiarii au început dezafectarea a ceea ce a mai rămas acolo, s-au obţinut două autorizaţii de desfiinţare. În baza ultimei încă se lucrează, a început dezafectarea fabricii”, a menţionat arhitectul. Suprafaţa construită este acum de  17.500 mp, iar suprafaţa construită desfăşurată e de 33.000 mp. În vecinătăţi se află locuinţe familiale, dar şi locuinţe colective cu 1-4 etaje. „În tema de proiectare stabilită am încercat să includem un ansamblu mixt, cu spaţii comerciale la parter şi mezanin poziţionate spre pârâul Nadăş. Ne gândim ca spre pârâu să avem spaţii comerciale, poate inclusiv cu acces al publicului acolo, vor fi servicii, restaurant, o clinică ce ar funcţiona în unul din spaţii. Propunem mai multe imobile de locuinţe, în sistem pavilionar, ca să fie o expunere cât mai însorită”, a spus Botea. În total, ar fi vorba de aproximativ 680 de apartamente, dar şi de opt spaţii comerciale, o unitate tip „afterschool” şi 700 de parcări propuse (din care 90 supraterane). Proiectul propune indici sub cei admişi în PUG, a precizat arhitectul: CUT de 2 (faţă de 2,8 maxim admis) şi POT de 30% (faţă de 60% maxim admis). Regimul de înălţime ajunge la 6 etaje, cu 20 de metri înălţime la cornişă (faţă de 22 maxim). Pentru circulaţii şi accese, se propune realizarea unui pod nou (construit de către investitor). Accesul principal ar fi din zona Dedeman, cu încă un acces secundar. „Suntem de acord cu faptul că mai e nevoie de un acces, spre strada Maramureşului, dar au fost discuţii cu locatarii din zonă”, a spus arhitectul.

O primă mare problemă în zonă, ridicată din partea membrilor CTATU: deficitul de creşe şi grădiniţe. La cele 680 de apartamente noi, ar apărea în zonă încă 100 de copii de până la 6 ani, a calculat sociologul Norbert Petrovici, membru CTATU. „Într-adevăr, e un deficit în ceea ce priveşte numărul de creşe şi grădiniţe. Dar revenind la aspectele de urbanism – e vorba aici de UTR de restructurare urbană şi, conform PUG, ar trebui să existe un contract de urbanizare cu Consiliul Local. Totuşi, cred că se poate face o excepţie în acest caz, fiindcă există un HCL care prinde şi acest teren”, a intervenit arhitectul Vlad Negru, membru CTATU. „O altă problemă ţine de circulaţii – sunt insuficente accesele pe teren. În acest PUZ, indicii sunt respectaţi, dar probabil investiţia ar trebui etapizată şi condiţionată de accese. Ca mobilare urbanistică, nu aş pune parcări pe marginea râului Nadăş, acolo se pretează zonă verde. Poate mobilarea urbanistică ar merita revăzută. Acolo e o parcelă mare, care clar trebuie reinclusă în circuit civil, dar mobilarea pe oblic pare străină de aspectul cartierului”, a completat Negru.

Nu există deocamdată un studiu de trafic pentru zonă, aşa că aspectele legate de circulaţii nu au putut fi lămurite în şedinţa de miercuri. S-a stabilit însă că ar putea fi utilă amenajarea de sensuri giratorii.

Primarul nu s-a declarat împotriva investiţiei, dar s-a arătat interesat şi de intervenţiile vecinilor. „Noi nu suntem împotriva dezvoltării oraşului, dar dvs, specialiştii (din CTATU, n.red.), trebuie să spuneţi: avem nevoie de sens giratoriu, pod, să spuneţi exact de ce e nevoie, ca să nu ajungem în situaţia în care oamenii care vor sta acolo să aibă probleme. Nu suntem împotriva dezvoltării zonelor de regenerare urbană, dar lucrurile să se facă în ideea calităţii spaţiului”, a ţinut să intervină primarul Emil Boc. „Aş recomanda tuturor să aveţi în vedere asta: calitatea spaţiului public”, a spus edilul. Declaraţiile publice de la masa CTATU vin de la cel care a condus totuşi ani de zile şedinţe de urbanism şi de Consiliu Local ale oraşului, aşadar nu e străin de ceea ce s-a întâmplat în Urbanismul perioadei recente, în care mulţi cetăţeni s-au plâns de haos în dezvoltarea urbană.

Despre calitatea Spaţiului

 

Vecinii: proiectul „ne sufocă”

Prezenţi în număr mare la şedinţa CTATU, vecinii din zonă au avut numeroase obiecţii faţă de proiectul cu aproape 700 de apartamente care ar urma să se ridice pe fosta platformă Tehnofrig. „Circulaţia nu se va putea rezolva, strada Jean Jaures e cu sens unic, Maramureşului e o şchioapă de drum, circulaţia în zona Dâmbu Rotund e infernală, la nr. 6, blocul 6A nu e trecut în proiect, asta e dezinformare. Construcţia asta va fi un ghetou, cu bloc lângă bloc, loc de joacă nu este. Toţi copiii de acolo se joacă între maşini. Acolo ar trebui să poată trăi şi pensionarii, şi copii, şi tinerii. Încă 700 maşini cel puţin în orele de vârf unde vor ieşi? E inadmisibil să se facă 8 etaje. Ne sufocă, ne ia lumina! Cu parter, mezanin, etaje, etaj retras ne luaţi soarele”, a spus unul dintre locuitorii din zonă. Oamenii s-au mai arătat îngrijoraţi de demolarea turnului de apă la 11 metri. „Nu ştiu ce metodă va fi folosită, dar am văzut la tv cum o construcţie a căzut pe un spital. Să fim asiguraţi, bani în cont dacă se întâmplă ceva. Blocul nostru e foarte firav”, a precizat un vecin. „Prin acest proiect ni s-a luat aleea din faţa bloclui, pe care noi circulăm cu maşina. Când se aprobă proiectul rămânem fără alee, nu mai putem intra la garaje, maşina de salubritate nu va putea intra la punctul de colectare a gunoiului, salvarea va avea probleme”, a intervenit un locatar. Terenul e al beneficiarului, dar se poate găsi o soluţie pentru locuitori, a răspuns arhitectul. Tot ce e spaţiu verde rămâne în această formă, a mai precizat proiectantul beneficiarului, la întrebarea vecinilor. „Regimul de înălţime e dublu faţă de cel existent în zonă”, au mai atras atenţia vecinii viitorului ansamblu. S-a ţinut cont de o parte dintre doleanţele exprimate de vecini, a admis totuşi unul dintre locuitori, după discuţii cu reprezentanţii beneficiarului de proiect. „Dacă regimul de înălţime şi numărul de blocuri s-ar micşora un pic, ar fi un câştig în ceea ce priveşte aspectul şi calitatea”, a completat unul dintre vecini.

Calea „de mijloc”

În forma actuală, proiectul nu poate fi promovat, a sintetizat arhitectul Voicu Bozac, membru CTATU. „Acest proiect nu trebuie să devină o enclavă„, a spus Bozac, pledând pentru legături pietonale, de-a lungul Nadăşului. „Zona se învecinează cu zone de case şi blocuri, trebuie gândite legături, să se folosească oraşul integrat. Părerea mea este că turnul de apă ar trebui să rămână, e un reper de patrimoniu industrial, ce merită păstrat, iar păstrarea sa nu afectează foarte mult proiectul”, a menţionat arhitectul Mihai Racu. „Restructurarea urbană presupune utilităţi urbane, care nu se pot face dacă nu se eliberează spaţiu. Sunt blocuri băgate cât de mult se poate”, a fost de părere arhitectul Romulus Zamfir, membru CTATU. Arhitectul Claudiu Botea a precizat însă că că  e vorba de un proiect cu un Procent de Ocupare a Terenului de numai 30%, iar distanţa minimă până la limita de proprietate este de 11,5 metri, în condiţiile în care clădirile au 20 de metri înălţime. „Asta e cea mai mică distanţe, sunt zone unde distanţa e de 15 metri sau chiar 17. Spre vecinătăţi e doar zonă verde”, a spus Botea.

Arhitectul-şef al Judeţului, membru şi el în CTATU, a lansat o propunere. „Aş renunţa la unele imobile; cu regimul de înălţime nu aş avea o problemă, ar putea fi chiar mai mare, dacă se renunţă la clădiri. Trebuie gândit cvartalul în ideea în care ne imaginăm zona peste 10-20 de ani. Poate fi regimul de înălţime mai mare, dar şi retragerea clădirilor să fie mai mare, nu ar fi o problemă de însorire, iar coeficienţii ar fi păstraţi. Drumul şerpuit propus e foarte greu de realizat”, a sintetizat Claudiu Salanţă.

Primarul Emil Boc, cel care conduce şedinţele CTATU, a ţinut să lanseze câteva principii de lucru. „Să vorbim de calitatea spaţiului urban, calitate în detrimentul cantităţii. Să ne ferim de aglomerări, de ghetouri, cum se exprima un vecin, gândiţi structuri de calitate, ca şi vecinii să fie liniştiţi. Sunt convins că şi investitorii vor avea deschidere”, a spus Boc. Reprezentantul beneficiarului a susţinut că această propunere a fost gândită tocmai ca noua construcţie să nu aibă impact negativ asupra vecinătăţilor.

Au rămas însă temele de lucru, pentru o nouă variantă de proiect, conform concluziilor CTATU: studiu de circulaţie, posibilă creşă şi grădiniţă, analiza regimului de înălţime şi a numărului de blocuri, situaţia turnului de apă şi un posibil studiu de însorire.

PUZ-ul de restructurare poate fi consultat AICI

 

Drumul spre reconversie a Tehnofrigului

Producătorul de utilaje pentru industria alimentară Tehnofrig, controlat de oamenii de afaceri Dorel Goia şi Horia Ciorcilă, s-a divizat în 2008 în şase societăţi: Tehnofrig Center, Finance, Imobiliare, Invest, Parcul Rozelor şi Tehnofrig SA. Tehnofrig Imobiliare a obţinut încă din 2010 o hotărâre de consiliu local care aproba Planul Urbanistic Zonal (PUZ) ce reglementa schimbarea destinaţiei fostei platforme industriale. Noile reglementări urbanistice vizau reconversia funcţională, respectiv transformarea zonei de activităţi productive în teren disponibil pentru investiţii de retail, servicii şi locuinţe. Terenul situat pe strada Fabricii de Chibrituri nr. 5-11 vizat avea 112.000 mp, iar beneficiarii documentaţiei erau interesaţi să dezvolte un retail park, zonă de servicii şi locuinţe, potrivit informaţiilor date la vremea respectivă de aceeaşi proiectanţi de la Arhimar. Dedeman a preluat în 2010 3,7 hectare de teren din fosta platformă industrială.

Ce se mai întâmplă în zona Tehnofrig:

FOTO. Noua “casă” industrială pentru atelierele artiștilor din Cluj. Unde se mută cealaltă jumătate din Fabrica de Pensule?

Noul val de restructurări

După ce foste platforme industriale din zona centrală sau pericentrală au lăsat loc, rând pe rând, proiectelor imobiliare, şi terenurile de la periferie trec prin transformări. Luna trecută, în şedinţă CTATU societatea Lucarom Impex a cerut aviz pentru un alt Plan Urbanistic Zonal de “restructurare”, pas necesar pentru construirea unui ansamblu multifuncțional pe un teren din zona Bulevardul Muncii– strada Byron – aproape 700 de apartamente. Parcela vizată are 22.000 mp și e încadrată în noul Plan Urbanistic General ca zonă de restructurare urbană.

Schimbări imobiliare pentru nordul industrial al orașului: proiect nou cu sute de apartamente în zona Bulevardului Muncii

 

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare