Închide

FOTO. Noua „casă” industrială pentru atelierele artiștilor din Cluj. Unde se mută cealaltă jumătate din Fabrica de Pensule?

ActualitateCulturăEconomieTop News by Kristina Reştea - apr. 05, 2017 0 3983

 

Ajungi la Gara Cluj. Peronul 1, Peronul 2, 3, 4, 5. Plus „Peronul 6”. „Peronul 6” nu e însă loc de aștepta trenul – conceptul e o găselniţă a artiştilor, pentru noua lor casă industrială. Mai precis, e vorba despre clădirea Tehnofrig din imediata vecinătate a gării, adică spațiul unde se instalează federația artiștilor care s-au desprins din celebra Fabrică de Pensule. Cum arată noul spațiu și ce spun artiștii? Actualdecluj.ro a făcut o vizită în noul vechi spațiu industrial, transformat acum parțial în spațiu de artă.

„Peisaj” cu artă

Cu spațiile de lucru, artiștii din centrul „școlii de la Cluj” se descurcă cam cum pot: ateliere amenajate în condiții mai mult sau mai puțin improprii, în foste cămine de nefamiliști, improvizate în foste spații industriale cu chirii mici sau în apartamente.  Lipsa de spații pentru artiști, dar și de spații de expunere a lucrărilor e recunoscută de ceva vreme ca problemă acută în lumea artei clujene.  Echipa care a gestionat candidatura Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană și-ar fi dorit valorificarea platformei de la Tehnofrig pentru proiectul Centrului Cultural de Artă Contemporană al Clujului, propus în dosarul Cluj 2021. Un plan care nu s-a mai concretizat. Mai sunt însă și alte demersuri, mai aproape de concretizare. Pictorul Adrian Ghenie a cumpărat o clădire istorică din zona centrală a orașului (pe strada A. Iancu), care va fi transformată în viitor centru de artă contemporană.

 

Artiștii și pensulele

Poate vă amintiți, în februarie anul trecut se anunța „marea schismă” de la Fabrica de Pensule:  spațiul industrial transformat în centru independent de artă, promovat internațional și devenit pilon esențial în candidatura Clujului pentru titlul de Capitală Culturală 2021 s-a scindat între două grupuri. La început de 2016, un grup de artiști și galeriști s-a organizat în două entități juridice noi și trei dintre membrii fondatori au înregistrat numele „Fabrica de Pensule” și logoul Federației ca marcă înregistrată în spațiul comunitar (OHIM). Foștii lor parteneri în lumea artei s-au revoltat în fața unui asemenea gest, considerat abuziv, iar, de cealaltă parte, reprezentanții nou înființatei structuri acuzau lipsa de transparență a celorlalți și distribuirea inechitabilă de fonduri în vechea formulă de funcționare a Fabricii. 

Între timp, grupurile s-au separat și, recent, o parte dintre artiști au părăsit spațiul fabricii din Mărăști care a dat numele centrului de artă. În urmă cu câteva zile, reprezentanții Federației Fabrica de Pensule – jumătatea de „Fabricăce rămâne cu spații și galerii în Mărăști – anunțau proiectele de 2017, iar proprietarul prezenta planuri noi. Fabrica de Pensule a intrat în renovare și va avea, pe o mare suprafață, spații de birouri, urmând ca artiștii să aibă spații în curte, la parter și la primul etaj.

Vezi și

Fabrica de Pensule, Artă şi… afaceri. Clădirea unde s-a născut centrul de artă contemporană se renovează cu 1 milion de euro şi va avea şi spaţii de birouri

Disputa pe marca „Fabrica de Pensule” a fost câştigată de locatarii Fabricii din Mărăşti.

Fabrica de Pensule rămâne stăpână pe nume. Artiștii care au vrut să ia marca spun că oricum nu mai au nevoie de ea

 

Cam 40% din spațiul Fabricii de Pensule de pe strada H.Barbusse se eliberase după plecarea foștilor parteneri din lumea artei. Unde au plecat?

 

La Tehnofrig

Aici se ajunge de pe Bulevardul Horia – acest „Champs Elysees al Clujului”, după cum îl numeşte (ironic?) Florin Ștefan, artist și reprezentant al Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule. Există speranţă şi dincolo de posibila ironie. „Cu timpul, această zonă se va ridica, artera s-a pus la punct recent, vor mai veni tineri. Aici, la Tehnofrig, suntem foarte aproape de centru”, crede Ştefan. Dacă treci de linia ferată, în clădirea Tehnofrig de pe fosta platformă industrială, s-au instalat primăvara și șantierele. Mai sunt pe aici spații de depozite, mică producție, iar în vecini stă de pază cățelul cu cască de șantierist – logoul Dedeman: tot pe o bucată de fost Tehnofrig, au ridicat o unitate retailerii autohtoni.  În imobilul cu vedere la liniile ferate mai funcţionează, aflăm, o tipografie şi 2-3 ateliere de croitorie. Tot aici mai e un depozit ANAF, spre care poți să urci cu un lift industrial.

 

 

O parte din clădire a fost preluată recent de artişti: cam 2800 mp. Vor fi aici aproape 30 de ateliere, dar şi galerii de artă. Spaţiul vedetă al clădirii se află la ultimul etaj – e aici disponibilă o suprafață de aproximativ 550 mp.  Spațiul beneficiază de o înălţime spectaculoasă de 7,5 metri, cu lumină de început de primăvară inundând open-space-ul prăfuit în care mai sunt depozitate încă lucruri ale foştilor locatari. „Multă lume a vrut să ia partea asta să facă restaurant”, spune administratorul. Ar fi fost prea complicat, planul nu a ieşit. Așa că, în curând, aici ar trebui să se instaleze galerii de artă – Intact, Bazis, Baril, Sabot, Irina Dumitraşcu. Suntem într-o fostă hală industrială, unde cândva se făceau strunguri, freze, prelucrări metalice, aminteşte administratorul clădirii. Cu vedere la zona industrială, la gară și la bulevard (Horea).

 

 

Artiştii s-au implicat în amenajări, cu ajutor de la prieteni, spun cei de la Federație. Unii dintre artişti lucrează în atelierele compartimentate cu plăci din rigips, dar spaţiul de expunere de sus abia urmează să intre în lucrări. Acum e încă ocupat parțial de mormane de lucruri ale foștilor locatari. Termen pentru finalizare amenajare: iunie.

 

 

Pe holurile uneori întunecate, alteori străpunse de gene de lumină poți deja să dai de câte un artist ori de lucrări sprijinite de pereți, în așteptarea atelierelor care să le primească înăuntru. Nimerim în atelierul artistei Ioana Iacob, instalată aici, după ce anterior lucrase la Fabrica de Pensule. Loc de muncă.

 

 

 

 

Sorana Barb lucrează în domeniul Modei. În atelierul ei se pune parchet şi s-a instalat deja un prim locatar „verde”. „Voi avea aici atelierul şi un mic birou. Un perete va trebui să arate mai estetic, ca să poată fi folosit pentru pozele de produs. Înainte lucram într-un spaţiu care avea dimensiuni similare – tot de 50 mp, dar era un apartament. Aici e un spaţiu mai deschis”, spune Sorana, în şantier de amenajări.

 

 

Artiştii au semnat contractul de chirie pe 8 ani şi spun că vor plăti aici 2 euro/mp, adică suma pe care o plăteau pe la începuturi şi în fosta locaţie. „Asta pentru că am luat un spaţiu mai mare şi am putut să negociem. În plus, am semnat un contract pe 8 ani, ceea ce nouă ne dă o mare siguranţă – dacă se vinde fabrica, rămânem aici”, spune Florin Ştefan. „Am semnat contractul şi am cumpărat materiale între Crăciun şi Revelion, din 10 ianuarie ne-am apucat de lucru, ca să compartimentăm şi să facem spaţiile comune. Apoi, fiecare poate să îşi personalizeze spațiul din atelierul său”, spune Radu Comşa, artist și unul dintre coordonatorii de proiect. Costurile cu amenajările au fost undeva între 30-40.000 de euro, socotesc, estimativ, artiștii.

În plimbarea prin ateliere, se întrevăd planuri. O activitate viitoare, pentru care se trasează de pe acum idei, ţine de traininguri şi cursuri. Adică, non-artiştii care vor să înveţe despre artă ar putea face asta chiar alături de artişti, în atelierele lor. „Am vrea să facem, de fapt, niște cursuri de deschis mintea. O şcoală pentru a crea public avizat”, spune Florin Ştefan.

Într-unul din atelierele albe e „Brudaşcu” peste tot. „Modelul”-pictor e surprins într-o fotografie, dar îl poți vedea și pe pereţii albi, în câteva reprezentări. Alin Bozbiciu, autorul lucrărilor, e instalat aici de o lună. “Locul ăsta e cel mai mişto, îl consider chiar un atelier. Am simţit din prima că e intim. Şi ai atâta perete!”, arată artistul. Alin pictează la Cluj, dar lucrează cu o galerie din Paris şi în curând va avea o expoziţie la Bruxelles. Şi la Cluj? „Aici, la Cluj, e mişto că sunt ateliere, dar spaţii pentru expus… Voi participa la expoziții în galeriile de aici (Tehnofrig)”, răspunde tânărul pictor.

 

 

 

„Noi avem cereri și de la alţi artiști care ar avea nevoie de spaţiu aici şi nu e vorba doar de pictori. Avem un teatru foarte bun. Dar, deocamdată, nu mai există spațiu disponibil”, spune Ștefan.

Moda e bine reprezentată în clădirea unde, de altfel, funcționează chiar câteva ateliere de croitorie. Într-unul din spațiile preluate de artiști și-a instalat, la rândul său, micul atelier Istvan Câmpan. Câteva maşini de cusut stau aliniate cuminţi, iar alături așteaptă niște scaune colorate. Chiar la intrarea în încăpere e zona de show-room, unde hainele atârnă pe umeraşe. Aici e joacă cu asimetrii şi cusături speciale – colorate şi subliniate. Istvan a venit și el de la Fabrica de Pensule. „Atmosfera e aceeaşi, spaţiul e tot unul industrial, e cam acelaşi lucru; l-am organizat eu altfel, dar lucrurile nu se schimbă mult. Aici lucrăm eu cu mama, care mă ajută pe partea tehnică”, spune Istvan. După care aflăm povestea unui costum făcut „de pe o zi pe alta”, pentru ca purtătorul să poată urca pe scenă pentru un premiu.

 

 

Dacă ai răbdare să scotocești prin cutii, apar și alt fel de culori: de pildă, pe pantofi pictați.

 

 

Pe holul întunecat se conturează alte planuri: trebuie să rămână luminatoarele, deasupra ușilor de ateliere, pentru lumină naturală pe hol, urmează instalarea de lumini cu senzori, urmează să vină electricianul, în vizită de lucru.

 

 

În altă încăpere, mai găsim doi oameni la lucru – zugrăvesc. Şi nu, nu sunt zugravi – sunt artişti. „Mai trebuie să dăm un strat”, aflăm. Sunt artiştii Mihai Plătică şi Răzvan Botiş.

 

 

 

 

Alt atelier, altă lume. Vlad Olariu ține aici un labirint. Două. Mai multe.

 

 

Un inorog stă de pază, în zona de depozit (o lucrare inorog, să ne înțelegem), o altă zonă găzduiește lucrările mai noi, dar spațiul de 110 mp e suficient pentru mai multe funcțiuni: zonă de lucru, de depozit, zonă de lounge şi relaxare. „Am stat 3 ani în Berlin și, tot așa, lucram într-un spaţiu post-industrial. Dar acolo proprietarul se ocupă de administrare, de tot, chiriaşul doar plăteşte chiria. Sunt multe spaţii de felul acesta în Berlin”, povestește Vlad, care, totuși, s-a întors la Cluj din Berlinul văzut ca un fel de capitală europeană a artiștilor. „Am stat trei ani în Germania, cu o bursă de doctorat. Făceam naveta Berlin – Cluj. Berlinul e bun ca experienţă de viaţă, dar nu e neaparat un loc de stat. Dacă ai o galerie berlineză care lucrează cu tine, atunci e ok, dar altfel nu merită. Berlinul e bun ca experienţă, pentru un an, doi, cinci”, crede artistul. Lucrările sale merg în expoziții la Bucureşti, la Muzeul de Artă din Cluj, la Bienală în Budapesta.

 

 

 

Ceva mai încolo, un alt open space va fi împărțit între mai multe arte, inclusiv fotografie (Irina Dumitrașcu), va avea loc de depozitare, dar și loc de lucrat la birou. „Ar fi trebuit să fie trei ateliere aici, dar am zis că noi trei ne înţelegem bine, nu mai spargem ziduri pentru uşi, ci lăsăm așa, un open space. Ne găsim fiecare spaţiu unde să putem lucra. Suntem bucuroşi de spaţiul ăsta, că l-am putut împărţi în felul ăsta”, spune Radu Comșa.

 

Spații si artişti (aici Anca Branzas) din „noul” Tehnofrig

 

Și o vedere de la etaj, de pe „Peronul 6”:

 

 

Fabrica de Pensule și Tehnofrig nu sunt singurele exemple de clădiri de pe platforme industriale transformate în ateliere pentru artiști. Fosta fabrica Flacăra din apropierea Pieței Mihai Viteazul a găzduit, pentru mai scurtă vreme, câteva astfel de spații – provizoriu. Producția a lăsat însă loc proiectelor imobiliare.

Din arhivă:

REPORTAJ (FOTO/VIDEO) Cum a supraviețuit în criza imobiliară fosta fabrică Flacăra: ruina trăiește cu artiști și meșteri în chirie

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.
  • Articole similare