Închide

Primarul luminat de la țară care și-a chemat specialiști să îi facă un cartier ca să aibă destui copii în școală

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - dec. 12, 2019 0 1748

O primărie de la țară cu buget de 380.000 lei (și 1798 de locuitori potrivit recensământului din 2011) susține amenajarea unui cartier dezvoltat de la zero pe un teren de 10 hectare aflat în proprietatea comunei.  Terenul va fi concesionat pentru construcția de locuințe, după propunerea urbanistică făcută de specialiști.

Se întâmplă în comuna Săndulești din Cluj unde primarul Călin Fărgaciu susține că s-a ajuns la acest proiect după ce nu avea destui copii în școală și a chemat specialiști de partea sa care să îl ajute să schimbe statisticile din comună. El a recunoscut că a început cu stângul la capitolul urbanism când a preluat Primăria, însă spune că s-a răzgândit repede. Deja primăria are 400 de cereri de la oameni interesați să primească în concesiune teren în viitorul cartier iar primarul ia în calcul să facă alte dezvoltări similare în comună.

Proiectul cartierului din Copăceni este în faza de documentații de urbanism, iar dezvoltarea a primit deja avizul de oportunitate. În mediul rural din Cluj se pregătesc și alte proiecte de cartiere de acest fel, proiecte despre care speciliștii estimează că pot deveni realitatea înaintea unui proiect similar pregătit de Primăria Cluj-Napoca, un cartier planificat de la zero pe 250 de hectare de terenuri private situate în intravilan la marginea orașului în Sopor.

 

„I-am trimis, nu vreau să vă ascund, arhitetcului-șef un mesaj pe WhatsApp și i-am spus că îmi cer scuze pentru că de multe ori am creat ca primar o presiune pe compartimentul de urbanism neînțelegând inițial lucrurile. Abia apoi mi-am dat seama că trebuie să avem o altă viziune asupra satului românesc și asupra urbanismului. Îs tare bucuros că am luat legătura cu specialiști. Un primar nu trebuie să creadă că le știe pe toate. Pentru că aceasta este problema pe care am indentificat-o când am venit în funcția publică. Oamenii odată ajunși în funcții publice cred că sunt mici Dumnezei și de aceea se întâmplă lucruri nepotrivite în multe locuri – crează presiune prin politic, se supără și fac lucruri pe genunchi. Eu chiar am preluat în comună situația unde s-a alocat de 15 ani o suprafață și nu s-a construit nimic. Apoi, când s-a construit s-au făcut lucruri care nu au legătură cu cu zona noastră. Dacă nu avem mai ales grijă să păstrăm identitatea și prin vizualul construcțiilor încet încet o să dispărem în nebunia asta numită globalizare. Eu fiind un primar de rural vreau ca satul românesc să existe pentru că prin el și noi ne identificăm ca popor. Așa cred eu. Deși sunt primarul unei comune multietnice, multiculturale am reușit să insuflu comunității ideea de voluntariat și că nu suntem două tabere care ne luptăm și că nici între noi n-ar trebui să ne luptăm pe probleme care nu au legătură cu viața de zi cu zi”, a spus primarul din Săndulești,  Călin Fărgaciu despre proiectul cartierului model pe un teren al Primăriei de aproape zece hectare din comuna Copăceni.

Cartierul din Copceni este în faza studiului de oportunitate, deja avizat de arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, cu girul comisiei tehnice de urbanism din Consiliul Județean, urmând să parcurgă etapele de Plan Urbanistic Zonal și de obținere a avizelor și acordurilor legale. De documentația de urbanism se ocupă Horațiu Răcășan de la biroul Raum, membru și în comisia de urbanism a județului.

 

(sursă foto: randări biroul de proiectare Raum)

 

Ce fel de cartier se dorește în Copăceni

Pe un deal pășune din satul Copăceni aflat în proprietatea primăriei Săndulești de aproape 10 hectare se propune o dezvoltare care reglementează exact mărimea parcelelor, rețeaua stradală, zonele verzi, dotările publice, forma caselor, coloristica, împrejmuirile. Zona rezidențială care urmează să fie dezvoltată în localitatea Copăceni este la 29 de km de Cluj-Napoca, 4,5 kilometri de Turda, 11,5 km față de nodul de autostradă și la doar 800 de metri de drumul național și va aduce automat creșterea populației tinere în comună.

Ansamblul urmează să aibă 69 de parcele care să fie concesionate de Primărie pentru construcția de locuințe individuale și cuplate cu regim de înălțime demisol/subsol parter și mansardă care vor fi deservite de 1435 metri liniari de străzi cu două benzi de circulație și trotuare, de trei zone verzi și de alte trei zone de servicii, toate gândite în așa fel încât oamenii să aibă toate serviciile aproape de unde locuiesc. „Este unul dintre cazurile fericite din România pentru a crește populația din mediul rural. Zona este studiată și mobilată în așa fel încât cei care se mută aici să aibă toate condițiile de confort contemporan. Avem prevăzute stații de autobuz, legătură cu drumul european și racord cu o girație, sunt patru modele de case, unul mic, două medii și unul mare, există regulament prin care se va putea construi, prevederi pentru tipul de gard, preponderent viu, cu băncuțe pentru stat la taclale sau pe telefon, așa cum se obișnuiește în zona rurală care maschează racordurile pentru utilități, există obligația ca pe fiecare parcelă să fie plantați 7 copaci. Este un peisaj rural în care cred și pe care îl promovez”, a explicat Răcășan.

 

Cât va costa o casă în viitorul cartier

Arhitectul Horațiu Răcășan este unul dintre cei care au lucrat în cadrul Ordinului Arhitecților din România la Ghidurile pentru păstrarea specificului local. Pentru proiectul cartierului din Copăceni a propus și o machetă model. „Voi merge într-un fel de tur prin mediul rural cu exemplele de bune practici de acest fel ca să îi lămurim și pe alții de ce merită să facem astfel de dezvolări”, a declarat Răcășan pentru Actualdelcluj.ro. Potrivit lui Răcășan o casă în acest cartier ar urma să coste potrivit unor estimări, 150.000 de euro, fără teren (care se va concesiona de Primărie). „Chiar dacă pare mult, din perspectiva calității, nu poți construi o casă bună cu mai puțin de 10o.000 de euro.  Dacă o faci mai ieftin, în 5 ani ai probleme, de la instalații la altele mai grave. În preț trebuie să intre și proiectarea, noi vom prevedea modele, însă nu puteam să luăm pâinea de la gură colegilor proiectanți. Primarul din Săndulești vrea să atragă în comună populație cu potențial, nu neapărat oameni bogați ci oameni de pespectivă, tineri care au potențial sau care pot lua și plăti un credit”, a spus arhitectul pentru Actualdelcluj.ro.

Ce au reproșat specialiștii din comisia de urbanism proiectului 

Proiectul cartierului a fost supus atenției specialișrilor din Comisia de Urbanism a Județului. Deja arhitetcul șef a dat-o ca model de bune practici, odată ce s-a depus spre avizare.

Chiar dacă o felicitat-o, s-au făcut și recomandări-reproșuri. Arhitectul Emanoil Tudose s-a interesat asupra teraselor verzi înierbate propuse pentru locuințele din viitorul cartier și legăturii lor inexistente cu casele tradiționale din satele românești. „Laude și aplauze pentru proiect. Nu iau în calcul partea tehnică, ci specificul”, a spus Tudose. Răcășan a spus că soluțiile propuse sunt eficiente și testate chiar pe propria-i casă dar și că specificul trebuie să fie racordat la zilele noastre și la soluțiile tehnice care există. „Tot ce aste în Ghidul pentru Câmpia Transilvană a fost respectat. Terasa verde e licența noastră în proiect”, a adăugat Răcășan.

Arhitectul Ștefan Marina a căutat să afle secretul adevărat prin care populația din rural poate crește cu adevărat. „Ce anume duce la creșterea populației, care este motorul? Adică, să crească de-adevăratelea și să aibă un scop turistic, cu creearea acestui cartier. Aceasta în condițiile în care municipiul Turda și-a înjumătățit populația în ultimii 30 de ani”, a subliniat Marina.

Primarul din Săndulești i-a replicat că a ajuns la acest cartier după ce comuna nu avea destui copii pentru a ține școala. „Când am venit la Primărie am adunat toate datele să vedem exact cum stăm. Am testat și avem deja 400 de cereri din partea tinerilor care vor teren ca să construiască în acest cartier. Vrem ca populația să crească în mod natural. Am scos pe studii, pe vârstă”, a explicat primarul. Primarul a mai spus pentru Actualdecluj.ro că pe partea de a asigura infrastructura are promisiuni de la Consiliul Județean că îi va susține cu fonduri pentru a porni etapizat proiectul.

La școala cu clasele I-VIII „Simion Balint” din Copăceni în anul școlar 2019-2020 erau 183 de copii la școală iar în anul școlar următor se prefigura un număr mult mai mic, 171 de elevi.

Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță a mai arătat că și cei din Cluj s-ar putea muta într-un astfel de cartier având în vedere că de la Salina Turda până în Cluj se fac 25 de minute. În plus, nodul de autostradă din zonă va aduce dezvolătri de parcuri tehnologice, au mai spus și proiectanții. S-a semnalat că e un cartier ideal și pentru IT-iști.

„Oamenii vor veni aici pentru că e mai ieftin ca în altă parte, dar va fi un cartier dormitor al municipiului Turda. Asta e părea mea”, a spus arhitectul Dan Domșa din comisia de urbanism. El a mai recomdat proiectanților să aibă în vedere racordarea zonei la drumul european și fluxul de trafic.

„Este foarte bună propunerea cu gardurile vii și să se limiteze la minimum de beton. Dar ar fi nevoie și de lărgiri pe străzi pentru a se prevedea copaci. Filmul cu acest cartier propus mă duce cu gândul la satele existente în Austria, care sunt pitorești și care au astfel de benzi verzi. Oamenii vor opta probabil să își planteze pomi fructiferi la ei în curte și de aceea este benefică această vegetație pe străzile propuse”, a recomandat arhitectul Marcel Crișan.

„Eu cred în puterea exemplului. Primarul din Săndulești este unul din cei care și-a luat tractorul său și a dezăpezit el comuna. La fel, cred că zona Turzii se va dezvolta, având în vedere proiectele industriale pe care deja le-am avizat și va duce la crearea de locuri de muncă”, a mai spus arhitectul șef.

Arhitectul Gheorghe Elkan a cerut să știe cine va locui într-un astfel de cartier și dacă există spații dedicate pentru creșterea animalelor, dacă zona este racordată la transportul public, dacă există un plan pentru realizarea rețelelor și drumurilor. Elkan a mai apreciat că urmează epoca rulotelor și că acest cartier ar trebui să aibă o astfel de zonă, mai ales că componenta de turism nu trebuie neglijată.

Arhitectul Vlad Negru a ținut să felicite regulamentul original al Planului Urbanistic Zonal, în contextul în care, la nivel național, sunt puține astfel de regulamente. „Discutam cu un coleg de la București care face un studiu și spune că toate PUG-urile recente au conținut cvasiidentic. Acest PUZ vine cu un regulament original și mi se pare mult mai importat ca orice prezentare și animație. Sper să îl vedem în realitate. Cred că publicul pentru acest cartier va fi clujean”, a spus Negru.  „Ar trebui ca acest șantier al cartierului să se deschidă pentru viitorii stagiari”, a apreciat arhitectul Dan Domșa. „Cred că urmează un nou ghid de urbanism rural. E o bună investiție de făcut pentru dezvoltarea zonelor limitrofe Clujului”, a adăugat Negru. Arhitectul Marcel Vancea a ținut să spună că e foarte important ca acest cartier să nu devină o enclavă care să divizeze populația din comuna Săndulești și că creeze o nouă comunitate de orășeni ruptă de cea a satului vechi.

Răcășan spune că prin acest proiect să aducă o nouă viziune asupra satului românesc. „Aș vrea să ne imaginăm ruralul secolului 21 altfel de cum îl știm de pe vremea părinților și bunicilor noștri. Mai puțină agricultură, pentru hobby sau alimentație sănătoasă și locuit de oameni care au într-o mână laptopul, în cealaltă cheile de la imprimanda 3D. Acum și mediul rural e o alternativă la cel urban pentru că se pot asigura condiții similare de trai, de igienă, de confort. Cred că aici trebuie avute în vedere culoarele de dezvoltare și trebuie pusă o presiune pe reorganizarea administrativă a județului deoarece sunt sate care au murit și altele care sunt pe punctul de a exploda. Astfel de exemple avem și în jurul Clujului și în jurul Turzii, iar dezvoltarea trebuie controlată. Se întâmplă o schimbare de referință și de paradigme iar dacă nu punem piciorul în prag ne vor bate obrazul generațiile următoare”, a spus Răcășan.

În Cluj sunt și alte proiecte de cartiere inițiate de alte primării și dezvoltate de la zero

Arhitectul Județului Claudiu Salanță, care a dat deja de multe ori ca exemplu acest cartier, a ținut să spună public că e încrezător că primarul din Săndulești, Călin Fărăgău, va reuși să nu aibă două sate și două comunități de păstorit, mai ales că este printre puținii care vorbește despre comunitate când se referă la comuna sa. El a mai spus că mai există intenții de a se mai face astfel de dezvolări și la Aiton sau tot în Săndulești, aproape de cheile Turenilor, ultimul dintre amplasamente fiind potrivit să aducă și o zonă pentru rulote. Salanță a mai precizat că Primăria din Săndulești- în calitate de beneficiar al proiectului- ia în calcul să acorde parcele de 1000 de mp tinerilor până la 35 de ani în mod gratuit sau să le concesioneze pe celelalte unor terți care să construiască în viitorul cartier.

Spre exemplu, altă primărie din zona Turzii vrea să facă un cartier pentru tineri pentru care inițial a anunțat că vrea să ofere teren gratis, numai ca cei între 18 și 35 de ani să vină să se mute în comună. Este vorba despre Primăria din Aiton, care ulterior și-a reconsiderat poziția și a ales și ea să dezvolte o zonă rezidențială cu Plan Urbanistic Zonal, mai ales că pentru atribuirea de teren pentru construcția de locuințe legea impune domiciliul stabil în localitatea respectivă.

„Sunt 6 hectare de teren ale Primăriei din care vom avea un cartier cu 40 de parcele ocupate de locuințe cu parter și etaj sau mansardă pe care ni-l dorim să nu arate, scuzați expresia, ca o șatră. De străzi ne vom ocupa noi. În ianuarie sperăm să iasă PUZ-ul și să ne apucăm de procedura de concesionare și de parcelarea terenului. Noi avem acum 1100 de locuitori în comună și un buget super mic. Vom vedea ce va ieși din concesionare, dar cred că ne vom descurca pe partea de amenajare a străzilor. Întâi se vor construi casele, dar după aceleași reguli și în aceleași culori, apoi facem și străzile. Suntem foarte aproape de Cluj și deja avem multe cereri. Avem drumuri asfaltate, apă, curent. Prin satul Gheorgheni sunt 12-13 kilometri și ești deja în Cluj, în Borhanci”, a explicat primarul din Aiton, Nicolae Făgădar.

Și la Cluj-Napoca se pregătește un cartier planificat de la 0, însă pe o suprafață mult mai mare. Specialiștii estimează că, până să termine Clujul cartierul model Sopor din Cluj-Napoca, pe 250 de hectare de terenuri private, pregătit de Primăria lui Emil Boc ca un demers de planificare unic la nivel național și prin concurs de soluții, în mediul rural din Cluj să apară zece cartiere mai mici, dar dezvoltate după aceleași principii.

DETALII:

Concurență de la țară pentru cartierul model Sopor pregătit la Cluj în premieră națională

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
  • Articole similare