Închide

Concurență de la țară pentru cartierul model Sopor pregătit la Cluj în premieră națională

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - nov. 28, 2019 0 2284

Cartiere mai mici  unde să îți placă să locuiești au început să fie pregătite și de comunele clujene pentru a atrage prin calitate populație tânără.

Există șanse mari ca până să se facă cartierul Sopor pregătit de Primăria lui Boc ca un demers unic la nivel național și prin concurs de soluții, în mediul rural din Cluj să apară zece cartiere mai mici, dar dezvoltate după aceleași principii. Astfel de dezvoltări se pregătesc în comuna Săndulești care vrea să facă și un cartier de grădini în cercuri ca în Danemarca.

Un teren de zece hectare din comuna Săndulești este propus spre concesiune de administrația locală pentru construcția de locuințe. Dar nu oricum. Pe terenul respectiv a fost realizat un Plan Urbanistic Zonal pe un deal pășune din satul Copăceni aflat în proprietatea primăriei Sănduleti care reglementează exact mărimea parcelelor, rețeaua stradală, zonele verzi, dotările publice, forma caselor, coloristica, împrejmuirile. Zona rezidențială care urmează să fie dezvoltată în localitatea Copăceni este la 29 de km de Cluj-Napoca, 4,5 kilometri de Turda, 11,5 km față de nodul de autostradă și la doar 800 de metri de drumul național. Ansamblul urmează să aibă aproape 70 de parcele care să fie concesionate pentru construcția de locuințe individuale și cuplate cu regim de înălțime demisol/subsol parter și mansardă care vor fi deservite de 1435 metri liniari de străzi cu două benzi de circulație și trotuare.
Vizual, propunerea de cartier ar genera o dezvoltare care va arăta cam așa:
(sursa: PUZ Copăceni)
Arhitectul Horațiu Răcășan, din biroul de proiectare care a lucrat la respectivul PUZ, spune că el este unul din exemplele de „Așa da” care fac parte din strategia Ordinului Arhitecților de a schimba satele din România.
„Am lucrat împreună cu echipe din țară la ghidurile privind specificul local și acestea sunt gata pe toate zonele.  Suntem o echipă de melci turbați și autoritățile locale au înțeles că nu avem pe nimeni în spate și nu ne dorim să devenim milionari, ci să schimbăm ceva în satele românești. Nu se făceau în facultate astfel de lucruri când am terminat eu. Acum lucrez și cu studenții. Deja s-a format o masă critică cu arhitecți tineri care înțeleg și lucreză în acest spirit. Există colaborări ale Ordinului cu administrațiile din Cluj și Sibiu pe componenta de ghiduri, dar sunt tot mai multe primării deschise. M-am restras o perioadă din acest colectiv ca să fac niște proiecte pentru a avea și exemple de bune practici atât în sectorul public cât și în cel privat. De la concept, la avizare și apoi la primele case. Avem pe biroul nostru proiecte cu primării din Cluj și acum vom începe și la Brașov, la Șinca Noua, un proiect ca cel din Copăceni. Există la noi un mimetism. Când văd exemple, primăriile vor și la ele. Un PUZ ca cel de la Copăceni durează 6 luni până să existe toate avizele. Apoi vine partea de concesiune/atribuire și construcția efectivă. Lucrăm și cu privați care au ieșit din timorarea imobiliară. Un cartier de 20 de case poate fi gata în maximum 3 ani, cu toate etapele. Există și alți arhitecți care lucrează pe proiecte similare. Pregătim și ghidurile pentru hale în mediul rural și pentru biserici, pentru fiecare cult în parte. Pot spune de pe acum că cel din urmă nu va încuraja kitsh-ul”, a spus Răcășan.
El a mai adăugat că, în perioada următoare, va organiza și o caravană prin mediul rural în care va duce exemplele de bune practici direct acasă la oameni, pe înțelesul lor, cu machete, filmulețe și prezentări în așa fel încât oricine să înțeleagă beneficiile păstrării tradițiilor și dezvoltarea de proiecte unitare.
Primarul din comuna Săndulești, Călin Fărgaciu, spune că, deși administrația locală este foarte sărăcă în comparație cu alte primării din județ, și-a asumat să dezvolte cartiere rezidențiale în comună deoarece vrea să ofere un model românesc care să pună capăt țigăniei din urbanismul de la țară și să minuneze și turiștii, așa cum și clujenii se minunează atunci când merg să viziteze Italia sau Danemarca.
„Cât am putere de decizie vreau să fac ceva bun în localitate. Un primar nu le știe pe toate, așa că am apelat la specialiști. Am identificat de la început dacă un astfel de proiect de cartier rezidențial este realizabil. N-am zis să punem numai pe Facebook cum arată cartierul și atât. Am prevăzut aceste zone cu case pentru că vrem să fie un model. Noi parcelăm mai întâi terenul și facem drumuri de piatră și concesionăm terenul tinerilor și celor care sunt interesați să se mute aici. Apoi cei care vin să își facă locuințe vor fi încurajați să se constituie într-o asociație de proprietari care să gestioneze partea de utilități pentru care pot obține și finanțări. Avem sprijinul și a domnului președinte Alin Tișe cu care am discutat, cu specialiștii de la Consiliul Județean. Noi suntem o primărie săracă, dar cu banii obținuți din concesiuni vom putea să ne ocupă de infrastructură. Va fi o urbanizare ca la carte, vor fi respectate culorile caselor, înălțimea gardurilor, totul se va face ca în proiect. Până acum s-a construit la noi pe modelul care cum a vrut, mai mic, mai înalt, cu gaduri de toate felurile. Nu putem să îi punem acum pe oameni să le dărâme. Dar putem să depășim această față a țigăniei și să facem altfel de acum încolo mai bine și să ne păstrăm și specificul nostru de la țară”, a explicat Fărgaciu.

El a mai spus că în prezent Primăria pregătește caietul de sarcini pentru a lansa o licitație de concesionare a parcelelor din viitorul cartier de la Copăceni. „Nu ne grăbim, vrem să iasă totul ca la carte. Avem 400 de cereri pentru cele 69 de parcele, de aceea trebuie să facem licitație. Prețul în zonă al terenurilor este de 15 euro metrul pătrat. Încă nu am stabilit prețurile de la licitație”, a mai spus primarul din Săndulești.

În comuna pe care o conduce urmează să se dezvolte încă un cartier pe un teren similar, undeva la 9 hectare din zona cartierului de la Săndulești, însă unul ca cele de grădini în cercuri din Danemarca. „Vrem să facem așa ceva și la Săndulești ca să vină și la noi turiștii să se minuneze cum mergem noi acum în Italia la Alberobellosau în Danemarca, sau în alte părți și ne minunăm de ce au străinii acolo”, a mai spus Fărgaciu.
Altă primărie din zona Turzii vrea să facă un cartier pentru tineri pentru care inițial a anunțat chiar că vrea să ofere teren gratis, numai ca cei între 18 și 35 de ani să vină să se mute în comună. Este vorba despre Primăria din Aiton, care ulterior și-a reconsiderat poziția și a ales și ea să dezvolte o zonă rezidențială cu Plan Urbanistic Zonal, mai ales că pentru atribuirea de teren pentru construcția de locuințe legea impune domiciliul stabil în localitatea respectivă.
„Sunt 6 hectare de teren ale Primăriei din care vom avea un cartier cu 40 de parcele ocupate de locuințe cu parter și etaj sau mansardă pe care ni-l dorim să nu arate, scuzați expresia, ca o șatră. De străzi ne vom ocupa noi. În ianuarie sperăm să iasă PUZ-ul și să ne apucăm de procedura de concesionare și de parcelarea terenului. Noi avem acum 1100 de locuitori în comună și un buget super mic. Vom vedea ce va ieși din concesionare, dar cred că ne vom descurca pe partea de amenajare a străzilor. Întâi se vor construi casele, dar după aceleași reguli și în aceleași culori, apoi facem și străzile. Suntem foarte aproape de Cluj și deja avem multe cereri. Avem drumuri asfaltate, apă, curent. Prin satul Gheorgheni sunt 12-13 kilometri și ești deja în Cluj, în Borhanci”, a explicat primarul din Aiton, Nicolae Făgădar.

PUZ-ul din Copăceni a ajuns la faza de avizare în Comisa de Urbanism a județului Cluj dar a fost deja dat ca exemplu de bune practici de către arhitectul șef al județului.

Asta este direcția pe care cred că ar trebui să o abordăm, îmbunătățim, îmbrățișăm pentru o nouă locuire la sat. Așa tebuie făcute dezvoltările din mediul rural, ca un spațiu pentru comunitate și nu o împărtțre topografică bazată pe maximul de ocupare posibilă. Exemplul este cel din satul Copăceni, unde s-a propus planificarea unei dezvoltări a comunității prin intermediul unor terenuri pentru locuințe ce urmează a fi concesionate/atribuite. Discutăm de parcele de minim 900 mp, spații verzi dedicate, zone dedicate pentru servicii și bineînțeles infrastructură. Mai pregătim și alte surprize în direcția concursurilor de soluții pentru spațiul public de la țară”, spune ahitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

La nivelul Consiliului Județean, comisia de urbanism face eforturi pentru a învăța comunele din județ să respecte și să încurajeze specificul local dar și dezvoltările care să asigure calitate pentru viitorii locuitori. De cel puţin doi ani de zile nu se mai autorizează în comunele clujene case urbane sau case care nu au nimic în comun cu tradiţia sau cu specificul zonei unde se doreşte edificarea lor. Pentru un plus de rigoare s-a încercat rescrierea regulamentelor de urbanism din comune şi transpunerea în acestea a prevederilor din Ghidul de Arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural făcut de arhitecţii clujeni printr-un demers susţinut de Ordinul Arhitecţilor din România.

În cazul proiectelor de locuințe de la țară se solicită la Județ încadrarea în specificul local printr-un studiu care trebuie făcut de proiectanți prin apel la Ghidul elaborat de Odinul Arhitecților pentru Dealurile Clujului. La nivelul Consiliului Judeţean se asigură și audienţe în care proiectanţii pot veni cu clienţii ca să-i lămurească asupra a ceea ce pot edifica în satele din Cluj dar se respectă și ghidurile de arhitectură pentru mediul rual.

Vezi și:

Casa de la ţară. Ce face administraţia din Cluj ca să împuţineze casele urâte şi proaste din mediul rural

Sursă foto: Biroul Proiectare Raum

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu