Primăria Cluj: oferta de preemțiune pentru cumpărarea Porții Vieneze, pentru 3,9 milioane de euro, nelegală

Oferta de exercitare a dreptului de preemțiune pentru clădirea Poarta Vieneză de pe Cetățuie adresată Primăriei Cluj-Napoca nu îndeplinește condițiile de legalitate, precizează instituția într-un răspuns pentru actualdecluj.ro.
Clădirea Poarta Vieneză de pe Cetățuie, care valorează milioane de euro, ar putea fi cumpărată de municipalitate, căci conform legii autoritățile județene și respectiv locale au drept de preemțiune. Oferta pentru o eventuală achiziție, însă, nu a fost legală. Mai jos precizările Primăriei Cluj-Napoca:

Oferta se referă la trei numere topografice, pentru două terenuri de 1.100 metri pătrați și respectiv 1.288, plus un al treilea, pe care e edificată și construcția.

Amintim, clădirea cunoscută ca ”Poarta vieneză” de pe Cetățuia Clujului se vinde cu aproape patru milioane de euro. Cumpărător ar putea fi chiar Primăria Cluj-Napoca dacă va găsi banii necesari, sau un cumpărător privat, care așteaptă ca instituția să se pronunțe cu privire la achiziție. Daniel Lengyel e agentul imobiliar care se ocupă de tranzacție din partea cunoscutei case de licitații Sotheby’s și spune că a notificat Primăria Cluj-Napoca – și Consiliul Local – despre dreptul de preemțiune în achiziționarea acestei clădiri la prețul cu care a găsit deja un cumpărător, 3,9 milioane de euro. A notificat, în prealabil, și Ministerul Culturii, spune el, iar acum așteaptă 30 de zile, ”dar cel târziu până în 5 ianuarie, căci vin zile libere”, ca autoritățile să se pronunțe, dacă vor să-și exercite acest drept sau să nu uzeze de el, astfel ca imobilul să fie vândut către cumpărătorul pe care l-a găsit deja. ”Fiind imobil monument istoric de clasă A întrebăm ministerul culturii și autoritățile locale. Acum suntem într-un stadiu destul de avansat, a fost întrebată Primăria dacă exercită acest drept la 3,9 milioane de euro. Avem o ofertă dela un cumpărător privat, străin, o companie de investiții imobiliare care a mai cumpărat proprietăți în România”, a spus recent acesta pentru actualdecluj.ro.

Clădirea cunoscută ca ”Poarta vieneză” a fost construită în 1734 pe un teren de aproape 3.200 metri pătrați. Are o suprafață construită de 600 de metri pătrați.

Primăria a mai precizat de asemenea pentru actualdecluj.ro că nu i s-a mai oferit acest drept de preemțiune în 2016, atunci când au fost vândute mai multe imobile de pe Cetățuie ce au ajuns, astfel, în mâini private.

Redăm mai jos istoria clădirii, așa cum e ea prezentată de Sotheby’s:

În 1687 a fost semnat Tratatul de la Blaj, document prin care Imperiul Habsburgic impunea unui număr de 12 orașe din Transilvania să ofere adăpost trupelor sale pe durata iernii. Momentul a reprezentat începutul incursiunii austriece în Transilvania. În ce privește Clujul, fortificațiile medievale ale orașului au fost considerate învechite, cu posibilități de cazare necorespunzătoare pentru soldații imperiului. În consecință, s-a decis construirea unei cetăți noi, pe Dealul Cetățuia, locație strategică datorită vederii panoramice pe care o oferea asupra centrului vechi al orașului. Construcția cetății a început în anul 1715 și a fost finalizată peste aproximativ 20 de ani.
Cetățuia a fost folosită ca închisoare timp de 200 de ani și aici au fost încarcerați și uciși mulți oameni. Printre ei s-a aflat și pastorul sas, Stephan Ludwig Roth, executat pe 11 martie 1849. Roth a fost o figură importantă a Revoluției Române de la 1848. A fost un gânditor umanist, istoric și profesor care a susținut ideea ca limbă română ar trebui să devină limba oficială în Transilvania.
Una dintre principalele căi de acces în Cetate era Poarta Vieneza (Wiener Tor), ridicată în 1734, și care a fost reabilitată în urma unor investiții de aproximativ un milion de euro. Lucrările de refacere a vechilor porți s-au finalizat în cursul anului 2019, iar clădirea este pusă în valoare prin includerea sa în circuitul turistic și comercial al municipiului Cluj-Napoca.
„Poarta Vieneză” (Wiener Tor) este parte din ansamblul cetății bastionare și găzduia încăperi destinate soldaților ofițeri la etaj. În același timp, Poarta Vieneză asigura accesul pentru vehicule pe un drum ce înconjura dealul spre nord.
În interiorul incintei, în fața porții principale, cea a Vienei, se ridicau două clădiri de dimensiuni mai considerabile: clădirea comandamentului fortificației și o cazarmă. Alte trei edificii, de dimensiuni mai reduse, se aflau în zona porții Apel: la nord de aceasta, pulberăria, iar in fața intrării, brutăria cu un plan specific în forma de V și magazia de alimente.
Pe planul Cetățuii, păstrată în Kriegsarchiv Viena, și datată pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, apare sub denumirea de Poarta Principală (Haubt Thor), accesul prin aceasta poartă fiind asigurată de podul principal (haubt Brucke), un pod cu o structură din lemn. Pe acest plan apare planul parterului clădirii, a cărei planimetrie corespunde în totalitate cu cea din prezent.
Edificiul provine din prima faza de construcție a ansamblului fortificației bastionare de tip Vauban al Cetățuii din Cluj, fiind construită cel mai probabil, în primii ani ai edificării ansamblului, probabil deja în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, cetatea își pierde importanța sa militară, și în consecință în anul 1782, printr-un decret, regele a ordonat vinderea acesteia, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Clădirea păstrează, în linii mari, forma sa inițială, suferind la sfârșitul secolului al XIX-lea și în jurul anilor 1970 intervenții ample, în urma cărora ancadramentele din piatră barocă și tâmplăriile edificiului au fost aproape în totalitate schimbate.
Fațadele clădirii au un aspect simplu, fără nici o articulare verticală, și fără soclul marcat, numai cornișa principala profilată fiind prezentă pe toate fațadele edificiului. O altă caracteristică importantă a fațadelor este folosirea unor ancadramente din calcar la ferestrele cu închidere dreptunghiulară. Majoritatea acestor ancadramente au fost așezate cu ocazia unei reparații capitale a clădirii, probabil cea din jurul anului 1970, când a fost așezată și placa comemorativă dedicată memoriei lui Stephan Ludwig Roth. Pe întreaga clădire s-a păstrat doar un singur ancadrament din epoca barocă, cea a ferestrei nordice a fațadei din vest. Ferestrele nu au un preaviz profilat, profilatura montanților continuându-se și pe partea inferioară a deschiderii, un procedeu des folosit în arhitectura barocă.
Fațada principală a clădirii este cea sudică, spre interiorul fortificației. Axa principală este accentuată de prezența deschiderii în formă de arc, nemarcată de ancadrament sau alte decorații. Din cauza prezenței valului de pământ, fațada nordică a clădirii are un singur nivel, intrările de pe aceasta fiind deschise direct de la etajul clădirii.
Deși această poartă a constituit cel mai important acces în incinta cetății, ancadramentul cioplit din calcar se remarcă printr-o simplicitate caracteristică arhitecturii militare. Zona centrală a porții era adâncită pentru a asigura loc de retragere podului mobil. Etajul edificiului era accesibil prin cele două uși deschise în încăperile laterale ale nivelului respectiv.
Poarta Vieneză se află pe lista monumentelor istorice și reprezintă deja un punct de atracție al orașului.

Citește și:

Se vinde ”Poarta vieneză” de pe Cetățuie, pentru aproape 4 milioane de euro. O cumpără Primăria?

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.