Primăria Cluj, arătată cu degetul! Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, despre situația imobiliară din Cluj:” Cu cât prețurile sunt păstrate sus, cu atât vor fi mai mari problemele de trafic”

Cluj-Napoca a devenit un oraș mult prea scump în care apartamentele sunt tranzacționate în scop investițional și nu în scopul necesităților de locuire. De aceea oamenii aleg soluții mai ieftine în afara orașului, ceea ce generează probleme și mai mari de trafic, toți aceștia rămânând dependenți de Cluj-Napoca, arată arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță. El spune că datele de la ultimul recensământ al populației arată că municipiul a pierdut un oraș de mărimea Dejului sau a localității Turda.

Pentru ca problemele de trafic să se calmeze, dar și ca municipiul Cluj-Napoca să nu mai piardă populație singura soluție reală, susține specialistul, este urbanizarea terenurilor din intravilan. Asta înseamnă, ceea ce au mai spus și alți arhitecți și urbaniști în decursul anilor, o eficientizare a activității de avizare și autorizare a proiectelor de urbanism la nivelul Primăriei.

Față de mandatul Apostu, când și așa autorizațiile de construire se dădeau selectiv și marii dezvoltatori preferau să ocolească Clujul și să investească în comunele limitrofe unde procesul era mult mai facil, în prezent, Primăria a ajuns să elibereze și mai puține autorizații de construire.

Cu date de la recensământul din 2021, arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, demonstrează că prețul ridicat al imobiliarelor din Cluj-Napoca este una dintre cauzele problemelor de trafic din oraș. Specialistul spune că datele oficiale arată că populația județului Cluj a scăzut cu 1,73% dar și că cea mai mare scădere s-a înregistrat la nivelul municipiului Cluj-Napoca:  aproape 38.000 de clujeni (mai mult decât populația Dejului) s-au mutat din Cluj-Napoca, însă problemele de trafic s-au acutizat în ultimii ani. Și asta, pentru că, în comunele limitrofe Clujului, s-a înregistrat o creștere semnificativă a populației, de peste 43.700 de locuitori, cât populația municipiului Turda.

Clujenii se mută din oraș pentru că este extrem de scump să locuiești în el și asta aduce probleme de trafic pentru că cei care se mută sunt în continuare dependenți de oraș.

„Conform datelor de recensământ 2021, în ultimii 10 ani (2011-2021) populația județului Cluj a scăzut cu – 1, 73 %, de la 691.106 locuitori la 679.141 locuitori (- 11.965 locuitori).

La nivelul municipiului Cluj-Napoca înregistrăm o scădere mult mai mare decât cea a întregului județ și găsim o scădere de – 11,7%, de la 324.576 la 286.598, adică -37.978 clujeni care s-au mutat din Cluj-Napoca. Și dacă totuși un procent așa de mare de locuitori, aproape cât toată populația municipiului Turda și mai mult decât populația municipiului Dej, a ales să se mute din Cluj-Napoca de ce avem problemele de trafic de azi? Răspunsul vine din analiza datelor comunelor de lângă Cluj-Napoca, unde se înregistrează o creștere semnificativă a populației.

Avem așa:
1. Florești + 29.922 locuitori
2. Apahida + 6.554 locuitori
3. Baciu + 3.605 locuitori
4. Feleacu + 1.770 locuitori
5. Chinteni + 1.468 locuitori
6. Ciurila + 409 locuitori

Total: 43.728 locuitori, adică aproape cât populația municipiului Turda.

Între cei stabiliți în comunele limitrofe municipiului Cluj-Napoca și cei care au plecat din Cluj-Napoca există o diferență de doar 5.750 locuitori (43.728 – 37.978). Dacă ne raportăm la situația reală, în care condiția de a avea domiciliul în Cluj-Napoca pentru a înscrie copilul la școală în Cluj-Napoca este luată în calcul, diferența de 5.750 este nesemnificativă. Criteriile de proximitate pentru școli ar trebui actualizate deoarece este evident faptul că aceasta nu reflectă realitatea cotidiană și că avem formalisme care duc la date eronate.

Dar, revenind la cei 37.978 cetățeni care au ales să plece din Cluj-Napoca, cât credeți că a influențat prețul imobiliarelor din Cluj-Napoca decizia acestora?

Când orașul e prea scump pentru locuitori și devine o speculă de investiții, apartamentele fiind tranzacționate într-un procent mare în scop investițional și nu în scopul necesităților de locuire, atunci locuitorii caută soluții mai ieftine și asta conduce la probleme de trafic”, a semnalat arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță.

Cu cât prețurile sunt păstrate sus, cu atât vor fi mai mari problemele de trafic ale orașului, mai spune el.

Singura soluție validă este „nevoia de a urbaniza terenurile din intravilan, și asta urgent”.

Iar urbanizarea terenurilor din intravilan înseamnă ca Primăria să eficientizeze actualul sistem de avizare a documentațiilor de urbanism și a sistemului de eliberare a autorizațiilor de construire. La acest capitol, Primăria este foarte departe de termenul legal de 30 de zile, în cazul autorizațiilor de construire.

Proiectanții au ajuns chiar să facă glume pe seama Primăriei și a Direcției de Urbanism care, în loc să eficientizeze în ultimii ani termenele de eliberare a actelor, le-a făcut și mai largi.

Spre exemplu, un birou din Cluj și-a prezentat în luna octombrie 2024, pe rețelele de socializare, un proiect de locuințe colective din portofoliu, situat pe strada Oașului, ca fiind recepționat după 7 ani de când a fost inițiat, cu mențiunea că „a fost inclusă și perioada de eliberare a autorizațiilor de construire în cei 7 ani”.

Este printre puținele cazuri unde  arhitecții semnalează situația urbanismului clujean, ceilalți preferând să nu își asume puncte publice de vedere critice cu privire la activitatea Primăriei în domeniul urbanismului.

Tot proiectanții spun că atât oficialii Primăriei cât și funcționarii nu reacționează foarte bine la critici și obișnuiesc ca atunci când li se reproșează ceva să întârzie și mai mult avizarea/autorizarea proiectelor.

Mai mult,  Primăria nu își bate capul să eficientizeze activitatea de la nivel Direcției de Urbanism. Din patru inspectori care se ocupă de dosarele de autorizare la nivelul Direcției de Urbanism, unul e în curs de pensionare, deci procesul de autorizare va fi și mai anevoios și întârziat ca până acum. Nici la concursuri nu s-a înghesuit nimeni să participe. Iar sistemul de eliberare a autorizațiilor de construire care funcționează la nivelul Primăriei face să scadă și mai mult interesul pentru a lucra în cadrul Direcției de Urbanism dar și timpii de eliberare a actelor.

Din timpul interimatului de primar al actualului deputat Radu Moisin, după arestarea primarului Sorin Apostu, juridicul a primit mână liberă să încalece Direcția de Urbanism, ca să contracareze eventualele situații similare care s-ar putea repeta (condiționarea eliberării certificatelor de urbanism și autorizațiilor). Mai ales că toți șefii din Direcția de Urbanism au dat cu subsemnatul la DNA, de au ajuns nici la telefon să nu mai vorbească. După ce Emil Boc nu a mai fost premier și s-a reîntors în fruntea orașului, până și șefii din Primărie au așteptat ca sistemul să se schimbe, jigniți că juridicul le încalcă specialitatea. Însă, nimic nu s-a schimbat și lucrurile s-au încetățenit și mai bine. În loc ca juridicul să dea avizul de legalitate pentru partea de urbanism, înainte ca primarul să semneze actele, în Primăria Cluj se petrece invers. Un funcționar cu studii juridice, subordonat serviciului juridic, interpretează și decide, de la certificate la autorizații, de multe ori, prin interpretări chiar abuzive sau eronate, după cum chiar proiectanții se plâng în cercurile lor.

În biroul arhitectului-șef al muncipiului, Daniel Pop, lucrează o funcționară de la Serviciul Juridic care se ocupă de cele descrise mai sus, aceasta nefiind subordonată Direcției de Urbanism, nici arhitectului-șef. Iar acest mod de a face urbanism întârzie și mai mult procesul de eliberare a actelor. Amintim că arhitectul-șef este fiul unui fost funcționat din Primăria Cluj, veteran în Serviciu de Investiții, acum pensionat și a picat primul examen organizat pentru ocuparea funcției de arhitect-șef al municipiului, concurând singur pentru acest post, în 2017. Ulterior, a luat concursul, însă cu o notă mediocră. Pe parcurs, Daniel Pop a demonstrat că nu are nici un fel de abilități să gestioneze procesul de autorizare în așa fel încât să scadă termenul actual la care se eliberează autorizațiile de construire la nivelul Primăria Cluj. Și doar s-a adaptat sistemului juridic de a face urbanism.

Potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, termenul mediu de eliberare a autorizațiilor de construire ar fi de 2-3 luni (60-90 de zile, nici decum termenul legal de 30 de zile) dar, în realitate, poate fi și mai mare. După cum ne-au relatat proiectanți din oraș, poate fi și de 2 ani de zile, dacă Primăria alege să inventeze sau să ceară tot felul de acte și completări la dosar.

În plus, Primăria nici nu are în vedere eficientizarea timpilor de eliberare a actelor de urbanism. Ci doar etalează aceeași practică juridică de a se acoperi, pentru a nu fi trasă de mânecă că nu face niciun efort să îmbunătățească activitatea de la Direcția de urbanism când este să spună clar care este termenul mediu în care se eliberează actele de urbanism la nivelul instituției. Spre exemplu, într-un răspuns adresat Actualdecluj.ro privind termenul de eliberare a autorizațiilor de construire, Primăria spune că nu are atribuții să calculeze în cât timp se eliberează autorizațiile de construire în Cluj-Napoca. „Cât privește solicitarea de a comunica numărul autorizațiilor de construire eliberate în termenul legal de 30 de zile, în mai puțin de 30 de zile și eliberate peste termenul legal de 30 de zile, arătăm că nu deținem o astfel de evidență și nici vreun program care să afișeze acest gen de informații. Totodată, arătăm că nu avem atribuții de colectare date pentru întocmirea vreunui calcul-raport privind timpul mediu de eliberare a autorizațiilor de construire și ca atare nu deținem informații în acest sens”, se arată în acest răspuns.

În schimb, public, primarul Emil Boc a declarat de nenumărate ori că Primăria nu are nicio pârghie să intervină asupra prețurilor mari din piața imobiliară, piață care este guvernată doar de cerere și ofertă. Chiar anul acesta primarul a spus că, de fapt, calitatea vieții din Cluj-Napoca ține sus prețurile mai ales că Primăria alege să nu facă rabat de la aceasta când avizează proiectele de urbanism în oraș. „Prețul poate scădea într-un oraș ca și Cluj-Napoca dacă diminuezi calitatea vieții, dacă aglomerezi orașul cu blocuri construite haotic, fără spații verzi sau infrastructură adecvată. Într-o astfel de situație, oamenii ar prefera să plece. Atunci, prețul locuințelor scade, dar toți pierd – este o soluție, dar una greșită,” explica Boc la Napoca FM în 11 ianuarie 2025.

Foto cover: trafic în cartierul Mănăștur, Cluj-Napoca, sursa: ziarulclujenaului.ro

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.