Primăria a aprobat strategia de dezvoltare pentru următorii 10 ani. Clujul și-a propus să devină orașul din Europa unde se testează soluțiile pentru provocările viitorului

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2020-2017(2030), făcută de experții Băncii Mondiale, a fost aprobată în 18 ianuarie de către consilierii locali. În strategie, administrația locală și-a asumat finanțarea unor proiecte de peste 800 de milioane de euro, o sumă dublă față de cea asumată în vechea strategie. Aceasta în afară de proiectele majore de infrastructură care urmează să fie susținute din fonduri guvernamentale și europene. Marcel Heroiu, expert al Băncii Mondiale, a arătat că prin această viziune strategică, Clujul își propune să devină European Lab City – orașul din Europa unde se testează soluțiile pentru provocările viitorului.

Primarul Emil Boc l-a parafrazat pe Seneca pentru a explicat aleșilor din forul deliberativ local la ce este bună SIDU, dar și celelalte două strategii – Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2020-2027 (2030) și Strategia digitală – aflate pe ordinea ședinței din 18 ianuarie, o ședință maraton care a durat peste 6 ore.

„Senaca spunea cam așa, când te afli pe mare, dacă nu știi spre ce port te îndrepți, nici un vânt nu îți este favorabil. Aceste strategii ne spun foarte clar în ce direcție mergem. Și  direcția este de creștere a calității vieții la Cluj, oamenii să aibă salarii mai bine plătite, o calitatea a educației, a sănătății, a mediului în asamblu”, a arătat primarul Emil Boc.

Marcel Heroiu, expert al Băncii Mondiale, a prezentat consilierilor locali preț de câteva zeci de minute viziunea strategică de dezvoltare a Clujului dar și indicatorii de impact asumați prin respectiva viziune strategică. Potrivit lui Heroiu, dezideratul Clujului este de a deveni European Lab City – orașul din Europa unde se testează soluțiile pentru provoc[rile viitorului.

Heroiu a insistat asupra vechii strategii și a gradului de realizare a proiectelor din aceasta. Primarul a ținut să spună că orașul și-a asumat proiecte însumând investiții de peste 440 de milioane de euro și a realizat proiecte de circa 454 de milioane de euro (din care 65% sunt investiții pe fonduri europene, după cum a arătat Heroiu).

„Ne-am chinut să sintetizăm 1500 de pagini în 20 de cadre. Domnul Boc a făcut însă o sinteză mult mai bună. O să găsiți în strategie sute de proiecte primite de la societatea civilă sau de la privați”, a arătat Heroiu. El a insistat pe vechea strategie a orașului și pe rezultatelor acesteia, document realizat în colaborare cu societatea civilă, având în vedere reproșurile primite de la organizațiile nonguvernamentate din oraș pe această temă. „Borna propusă în 2023 a fost deja realizată în prezent”, a arătat Heroiu.

„Trebuie clădit pe punctele tari”, mai atrage atenția expertul.

„Este foarte bine că Clujul aplică în programul 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic”, a mai precizat Heroiu. „Dacă vin gunoaiale pe Someș din Florești nu ajută pe nimeni dacă îi arătăm pe floreșteni cu degetul. Trebuie găsite soluții la nivel metropolitan să rezolvăm o astfel de problemă în mod eficient. Dacă vin în fiecare dimineață zeci de mii de copii la creșă și grădiniță în Cluj, nu e o soluție ideală, trebuie văzut cum oamenii pot avea servicii de calitate lângă casă”, a mai menționat expertul.

Potrivit lui, infrastructura de sănătate și domeniul inovării au fost chestiunile extrem de importante pentru clujeni, în urma chestionarelor aplicate pe eșantioane reprezentative.

„72% dintre clujeni au recunoscut că nu pot găsi o locuință la un preț decent în oraș. Deci locuirea este o problemă în Cluj-Napoca. Până în 2030 s-a asumat să nu mai fie nicio zonă marginalizată. Avem un plan de măsuri anuale și bugete în acest sens? Cum va crește volumul de locuințe sociale? S-a asumat 300 de locuințe sociale ca ținta intermediară până în 2024 iar până în 2030 un număr de 1500. Cum se va realiza acest număr?”, a semnalat Eniko Vincze, profesor universitar și reprezentantă a organizației Căși Sociale.

„Cred că se putea mai bine. Să nu aibă caracterul de anvelopă pentru o listă de documente. Mai multă viziune și nu să dai o coerență unei diversități mari de lucruri”, a reproșat Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca.

Consilierul PSD Anca Ciubăncan a cerut un raport concret de realizare a vechii strategii, mai ales că dacă se iau în calcul toate proiectele, din vechea strategie nu s-a realizat decât 20-30% din obiectivele fixate.

Consilierul local USR Adriana Cristian a arătat că SIDU se fundamentează pe date statistice, însă e deficitară deoarece nu detaliază suficient de bine ce și de ce nu s-a realizat vechea strategie. „Poate fi o poveste frumoasă dacă nu știm de ce nu am realizat vechile proiecte”, a spus printre altele consiliera din Cluj-Napoca.

„Nici 30 % din vechea strategie n-a fost realizat iar dacă s-a spus că s-au cheltuit mai mulți bani, decât investițiile propuses, este mai rău, nu mai bine” , „Doar 15 % dintre clujeni cunosc prevederile PUG și ale Strategiei și 17% spun că au fost implicați în realizarea strategiei. De ce nu ne propunem ca în 2030 să crească aceste procente”, au fost o parte din obiecțiile exprimate de Cristian.

„Nu este un plan, după cum a spus primarul ci este o direcție de dezvoltare. Are nevoie de un plan asumat și de țintele anuale în bugetele fiecărui an”, a mai arătat ea.

Consilierul PSD Vladimir Mătușan a spus că în strategie, la pagina 2, experții Băncii Mondiale spun că nu își asumă acuratețea datelor din strategie. „Sună frumos cea mai bună calitate a vieții. Noi nu o avem. Din 7 zile, în 5 aud la știri că Clujul e unul dintre cele mai poluate orașe din țară. Avem o problemă cu infrastructura și sper să găsim fonduri să implementăm în integralitate metroul, nu să spargi centrul orașului, din Piața Măsăști până în Mănăștur. Pe unde deviezi traficul?. Toate propunerile alternative au fost respinse, ni s-a spus nu se poate, nu se poate. Cumpărăm noi mijloace de transport în comun dar tot Clujul va fi blocat și nu vor mai avea pe unde să circule. Când vor veni studenții, dacă spargem centrul, punem cruce”, a reproșat Mătușan. El a mai spus că cei 810.000 de euro alocați pentru a se plăti studiul SIDU  i se par mult prea mulți, în condițiile în care consilierii li se pun în față un fapt împlinit iar obiectivele din vechea strategie n-au fost realizate și nimeni nu și-a asumat din conducerea Primăriei sau din aparatul de specialitate respectivele eșecuri.

Primarul Boc a parat toate obiecțiile și i-a mai asigurat pe consilierii locali că „Vom actualiza ori de câte ori va fi nevoie această strategie cu proiecte noi care vor apărea pe parcurs”. Boc a mai spus că SIDU stabilește viziunea și setul de priorități ale Clujului dar și că e convins că fondurile europene pentru care abia acum se deschid liniile de finațare vor crea noi oportunități de dezvoltare pentru oraș.

sursa foto: captura Facebook

Nici un comentariu

Actual de Cluj