Închide

Precedentul Câmpia Turzii-Aranyosgyeres. De ce ține primarul Kolozsvar-ul „la naftalină”

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 26, 2014 0 442

Montarea de plăcuțe bilingve, trilingve sau în mai multe limbi cu denumirea orașului trebuie discutată prin prisma unui oraș modern, a declarat primarul Emil Boc. Timișoara și-a jucat cartea multiculturalității în 2012, după cum scria Adevărul, amplasând plăcute cu denumirea orașului în patru limbi, printre care și maghiara. <<Dacă la Cluj-Napoca s-ar monta plăcuțe în maghiară, în baza unei sentințe definitive, cineva le va da jos, prin apel la lege și la cei sub 20% cât reprezintă populația de etnie maghiară>>, îl scuză sursele actualdecluj pe edilul clujean pentru că tergiversează subiectul.

Legea și justiția va fi elementul final în montarea de plăcuțe bilingve, în română și maghiară, la intrările în oraș. Asta a declarat la mijlocul săptămânii  primarul Emil Boc care a mai menționat că, mai întâi, trebuie discutate corect și civilizat implicațiile acestui demers, într-un oraș modern, având în vedere că interesul administrației este să fie „pace și armonieîn oraș.

Legea 215/2001 a administrației publice spune că autoritățile locale vor inscripționa denumirea loclităților și în limba maternă a cetățenilor minoritari dacă aceștia au o pondere peste 20%. Legea reglementează doar această situație, fără să facă referire și la cazurile în care populația de o anumită etnie este sub 20%. Pe acest ultim considerent, la Câmpia Turzii, instanța a dispus, cu concursul Prefecturii Cluj, ca plăcuțele trilingve aprobate în 2008 de forul local și montate în oraș să fie date jos, pentru că autoritatea locală n-ar fi avut competențe legale în acest sens. Viceprimarul din Câmpia Turzii, Dorin Lojigan, a menționat pentru actualdecluj.ro că plăcuțele –Câmpia Turzii – Aranyosgyeres- Jerischmarkt – erau un deziderat al fostei administrații. Au fost date jos în 2011 ca urmare a procesului. Nu există solicitări pentru ca ele să fie remontate”, a spus Lojigan. <<Dacă la Cluj-Napoca s-ar monta plăcuțe în maghiară, în baza unei sentințe definitive, cineva le va da jos, prin apel la lege și la cei sub 20% cât reprezintă populația de etnie maghiară, tot printr-o sentință pe care o va obține de la instanță pentru că precedentul Câmpia Turzii va funcționa>>, spun specialiști pentru actualdecluj.ro.

Potrivit adevărul.ro, Timișoara a semnalizat intrările/ieșirile din oraș cu indicatoare în patru limbi din 2012. Argumentul mentru care numele orașului a fost scris pe lângă română și în maghiară, germană și sârbă s-a legat de caracterul multicultural al orașului în lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Adică un oraș european și regional, după cum spuneau oficialitățile.

Șeful Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu,  spune că multiculturalitatea unui oraș nu stră în plăcuțe bilingve, trilingve sau în mai multe limbi. „Nu poți să o reduci doar la atât. E simplist. Desigur că plăcuțele sunt importante, dar acest subiect e întreținut artificial de o parte sau alta de câte ori consideră necesar să se legitimeze în fața unei comunități. Oricum, fiecare oraș are plăcuțele sale. La Timișoara este un monument în cinstei revoluționarilor de la 1848 pe care primarul vrea să-ș aducă în centru iar comunitatea maghiară se opune”, a menționat Moroșanu.

 

Asociația pe care o coordonează și care se ocupă de dosarul de candidatură al orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană a avut un proiect, cu finanțare de la bugetul local, pentru a monta un sistem de semnalizare multicultural la intrările și ieșirile din oraș. Având în vedere că în urma concursului lansat în acest sens s-au primit doar proiecte nefezabile, asociația a fost nevoită să renunțe la totemurile pe care dorea să le monteze la intrările/ieșirile din oraș.

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare