Transformarea Canalului Morii din Mărăști / Peste 500 de arbori noi, piste de biciclete și străzi cu sens unic/Proiectul Primăriei Cluj vine cu exproprieri și cu desființarea liniei de troleibuz de pe Paris/ Boc a ținut proiectul „la sertar” timp de 3 ani
AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - iun. 10, 2026 0 36
Primăria Cluj-Napoca a dezbătut miercuri, 10 iunie, în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU), Planul Urbanistic Zonal pentru regenerarea Canalului Morii din cartierul Mărăști, un proiect amplu de transformare urbană ce vizează peste 8 hectare și reconfigurarea majoră a mai multor artere importante.
Proiectul vizează transformarea unui areal de aproape 9 hectare într-un coridor verde-albastru și de mobilitate sustenabilă, cu intervenții pe străzile Paris, Onisifor Ghibu, Nicolae Cristea, Gheorghe Lazăr, Scorțarilor, Buftea, Gorunului și Iazului, dar și de-a lungul Canalului Morii, între strada Buftea și Calea București.
Documentația propune extinderea semnificativă a spațiilor pietonale și velo, reducerea traficului auto și reconfigurarea completă a spațiului public. Suprafața destinată pietonilor și zonelor shared space ar urma să crească de la circa 21.400 mp la aproape 37.000 mp, iar infrastructura velo ar ajunge la aproximativ 5.000 mp. În același timp, suprafața carosabilă ar scădea de la aproape 38.750 mp la aproximativ 19.500 mp.
Un element central al proiectului este Canalul Morii, care ar urma să fie transformat într-un spațiu de recreere cu acces la apă, alei pietonale, mobilier urban și amenajări peisagistice. Proiectul prevede și îngroparea unor rețele de termoficare supraterane, precum și introducerea de stații de încărcare pentru vehicule electrice și sisteme de „smart city”.
510 arbori noi și reconfigurarea completă a spațiului verde
În cadrul intervenției sunt prevăzute 510 plantări noi de arbori. Din cei aproximativ 850 de arbori existenți, 794 vor fi păstrați, iar 56 vor fi eliminați, rezultând un total de 1.304 arbori în zona reglementată.
Străzi cu sens unic și modificări majore de trafic
Pe mai multe artere sunt propuse sensuri unice și piste de biciclete. Pe strada Paris sunt pevăzute trotuare lărgite și infrastructură velo. Străzile Onisifor Ghibu și Nicolae Cristea ar urma să aibă sens unic și piste de biciclete, iar pe Gheorghe Lazăr este propus un sens giratoriu la intersecția cu Scorțarilor și Nicolae Cristea. De asemenea, documentația include exproprierea unor imobile din zona intersecției Paris – Gheorghe Lazăr, pentru amenajarea unui scuar public.
Proiectul a fost prezentat public la ședința Comisiei de Urbanism a Primăriei din 10 iunie de către arhitectul Arnol Macalik de la biroul Mossfern, cei care ai realizat proiectul de urbanism. Specialistul a explicat că acest proiect, contractat în 2021 și predat Primăriei în 2023 reflectă întocmai tema trasată de Primărie pentru arealul aferent Canalului Morii (zona inițială de circa 4 hectare, extinsă în studiu la peste 8 hectare).
Proprietari, nemulțumiți că au aflat din spațiul public că li se va demola casa
În ședință a fost prezent și Daniel Roman, proprietarul imobilelor din zona Paris și Gh. Lazăr, vizate de expropriere. Acesta a criticat lipsa consultării directe din partea autorităților și a spus că a aflat despre proiect din spațiul public.
„Nu mi se pare normal să aflu din presă că urmează să îmi fie demolată casa. Am o familie, doi copii minori, de 14 și 12 ani și două societăți care funcționează aici. Platim anual 8000 de lei impozit la Primărei pentru aceste proprietăți. Din societășile comerciale trăim. Ce vom face mai departe?”, a spus acesta.
Arnold Makalic a susținut că proiectul nu reprezintă ambiția unui arhitect sau a administrației, ci rezultatul unui proces de planificare urbană desfășurat în timp, bazat pe interesul public și pe nevoile comunității. El a explicat că lărgirile de străzi și servituțile de utilitate publică sunt prevăzute încă din documentațiile de urbanism anterioare și că acestea se realizează gradual, prin evaluări și negocieri cu proprietarii.
Referindu-se la unele proprietăți afectate, Makalic a afirmat că anumite construcții au o poziționare nefericită în raport cu strada și că, într-un oraș, profilul străzilor este esențial pentru calitatea vieții. El a arătat că atât situația existentă, cât și cea propusă au fost reprezentate în planșe și că documentația urmărește aplicarea direcțiilor stabilite prin PUG-ulș Clujului.
De asemenea, viceprimarul Dan Tarcea, cel care a condus ședința de urbanism, a precizat că procedura de expropriere este una etapizată, care include consultare publică, evaluare realizată de experți ANEVAR, negociere și despăgubire. „Sunt pași care durează, nu se întâmplă de pe o zi pe alta. Dacă nu veți fi de acord cu suma, există și varianta instanței”, a explicat Tarcea.
Critici în CTATU: sensurile unice și corecțiile la transportul public
Discuțiile din Comisia Tehnică de Urbanism au fost marcate de observații critice privind modul în care proiectul abordează mobilitatea și impactul asupra transportului public.
Arhitectul Voicu Bozac a atras atenția că o porțiune importantă a rețelei de circulație din zonă nu este suficient analizată în documentație. El a menționat existența unei legături necadastrate care ar putea asigura continuitatea între zona Record Park, strada Paris și strada Buftea și a apreciat că aceasta merită cel puțin câteva linii directoare de dezvoltare.
Voicu Bozac a exprimat rezerve și față de propunerile de reorganizare a traficului, susținând că acestea trebuie discutate împreună cu operatorul de transport public, arătând că desființarea liniei de troleibuz ar influența relația nu Piața 1. În opinia sa, dacă liniile de troleibuz nu pot fi mutate sau reorganizate, unele dintre scenariile prezentate rămân doar ipoteze atractive pe hârtie, fără șanse reale de implementare.
A fost pusă în atenție și necesitatea modernizării materinității Stanca și lărgirea străzii Paris, așa cum este prevăzută în PUG, însă s-a stabilit că proiectele nu pot fi corelate pentru că nu există predictibilitate financiară pentru modernizarea maternității.
În ceea ce privește strada Paris, Makalic a precizat că proiectul nu propune transformarea acesteia în sens unic, ci menținerea circulației în ambele sensuri. El a explicat că propunerea urmărește reorganizarea spațiului stradal astfel încât să existe condiții mai bune pentru pietoni și bicicliști, fără eliminarea circulației auto sau a transportului public. Potrivit acestuia, au avut loc numeroase discuții privind relația dintre străzile Paris, Argeș, Buftea și 21 Decembrie 1989, în special din cauza dificultăților de viraj a troleibuzului și a cozilor care se formează frecvent la ieșirea spre bulevard. Makalic a susținut că soluțiile propuse încearcă să răspundă unor probleme reale de funcționare a traficului din zonă, păstrând totodată traseele importante ale transportului public, explicând nevoia de renunțare la linia de troleibuz. El a mai arătat că profilul prevăzut pentru strada Paris derivă din reglementările existente ale PUG-ului și că obiectivul este obținerea unui spațiu public mai sigur și mai echilibrat pentru toate modurile de deplasare.
Transportul public a ținut pe loc proiectul predat în 2023
Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că proiectul a fost întârziat tocmai din cauza dificultăților legate de integrarea componentelor de transport public și a reconfigurării traficului.
„Una dintre problemele pentru care nu am făcut pași concreți mai devreme ține de transportul public și de modul în care reușim să integrăm liniile existente. Înțelegem nevoia de spațiu pietonal, dar trebuie să vedem și impactul asupra mobilității generale”, a declarat acesta.
Problemene de trafic ar trebui rezolvate la nivel de oraș cu un studiu unitar
Arhitectul Sorin Scripcariu a atras atenția că documentația a ajuns să „piardă din vedere Canalul Morii”, deși acesta ar trebui să fie elementul central al intervenției.
„Canalul Morii a rămas în plan secund. Problemele de tarfic ar trebui tratate într-un studiu mai amplu de trafic, chiar la nivelul întregului oraș, pentru că atfel o astfel de investiție care vizează Canalul Morii ajunge să nu mai fie implementată”, a afirmat acesta.
S-au cerut străzi fără stâlpișori
Arhitectul Marcel Crișan din comisie a apreciat efortul depus de proiectanți și a considerat că documentația reprezintă o muncă serioasă. Totuși, el a spus că proiectul tratează insuficient relația cu canalul atât cu zona de case cât și cu cea a marile ansambluri de birouri și locuințe dezvoltate în ultimii ani. În opinia sa, adevărata cheie a transformării zonei este Canalul Morii. Arhitectul a argumentat că promenada de-a lungul canalului și conexiunile pietonale și velo dintre diferitele parcele ar trebui să fie puse mai mult în valoare și să devină elementele centrale ale proiectului. El a criticat și tendința de eliminare completă a posibilităților de staționare, afirmând că ar trebui găsite soluții care să permită parcarea în anumite intervale, mai ales în zona școlilor din areal (Liceul Avram Iancu, ect). De asemenea, a considerat că stâlpișorii montați în spațiul public sunt prea numeroși și inestetici și ar trebui înlocuiți cu soluții urbane mai prietenoase.
Critici privind sensurile unice
Arhitectul Vlad Negru a ridicat, la rândul său, problema reorganizării traficului în forma propusă de proiect, subliniind că unele sensuri unice pot împinge fluxurile auto pe alte străzi, fără o analiză suficient de amplă la nivel de cartier.
Mirosul Canalului Morii și problema de fond a zonei
Arhitectul Dan Domșa din comisie a atras atenția asupra problemelor de mediu din zonă, în special mirosul asociat Canalului Morii. „Mirosul Canalului Morii trebuie eliminat, altfel nu putem vorbi de o regenerare reală a zonei”, a spus acesta.
Între etapizare și finanțare
Alți membri ai comisiei (arhitectul Adrian Iancu) au propus etapizarea proiectului, cu prioritate pentru regenerarea Canalului Morii, urmată de intervențiile asupra traficului și parcărilor. „Această documentație s-a transformat într-un studiu de mobilitate urbană și ar putea bloca dezvoltarea Canalului Morii, de aceea cred că ar trebui etapizată implementarea”, a spus Adrian Iancu.
Viceprimarul Dan Tarcea a arătat că susține o astfel de abordare, arătând problema finanțării unor proiecte majore din Cluj ca etapa a doua a Parcului Est, parcul Bună Ziua, Cetățuia, deja proiecte care ar depăși un miliard de euro.
În final, arhitectul-șef al municipiului, Daniel Pop, a cerut proiectanților să pregătească un bilanț al exproprierilor și unul pentru locuri de parcare și a avizat documentația, de principiu.
Dan Tarcea a mai arătat că proiectul trebuie acceptat de comunitate, tocmai pentru a nu se crea convulsii și a militat încă o dată pentru etapizarea sa.
La finalul discuțiilor, Makalic a declarat că împărtășește o mare parte dintre observațiile formulate de membrii comisiei. El a susținut că există o temă clară pentru acest areal și că proiectul încearcă să protejeze și să valorifice spațiul public, chiar dacă unele aspecte, precum coridorul ecologic mai amplu, depășesc tema PUZ-ului.
În forma actuală, PUZ-ul propune transformarea radicală a unei zone dominate astăzi de trafic și parcări într-un coridor pietonal și velo, cu accent pe spații verzi și acces la apă.
După aprobarea PUZ-ului în Consiliul Local Cluj-Napoca, urmează elaborarea proiectului tehnic și ulterior execuția lucrărilor.
Activiștii din grupul „Verde pe Canalul Morii” susțin că revitalizarea Canalului Morii ar trebui tratată ca obiectivul principal al proiectului discutat în Comisia de Urbanism. Aceștia consideră că amenajarea promenadei, eliminarea parcărilor de pe malul apei și extinderea spațiilor pietonale reprezintă intervenții necesare într-un cartier care duce lipsă de parcuri și zone verzi.
Activiștii cer implemtarea proiectului
Activiștii de mediu din Cluj susțin că revitalizarea Canalului Morii ar trebui tratată ca obiectivul principal al proiectului discutat în Comisia de Urbanism. Aceștia consideră că amenajarea promenadei, eliminarea parcărilor de pe malul apei și extinderea spațiilor pietonale reprezintă intervenții necesare într-un cartier care duce lipsă de parcuri și zone verzi. „Canalul Morii trebuie să fie prioritatea principală a proiectului. Regenerarea lui nu ar trebui blocată de discuțiile despre trafic, iar zona poate fi îmbunătățită prin extinderea spațiilor pietonale, conectarea cu baza sportivă Farmec și amenajarea unor noi locuri de întâlnire pentru comunitate”, au transmis reprezentanții inițiativei „Verde pe Canalul Morii”. Potrivit acestora, proiectul oferă șansa de a reda locuitorilor accesul la apă și de a transforma un spațiu neglijat într-o zonă atractivă pentru pietoni și bicicliști. „Eliminarea parcărilor de pe malul apei și transformarea lor în promenadă reprezintă o oportunitate de a reda oamenilor accesul la canal. Este o investiție necesară într-un cartier precum Mărăști, care duce lipsă de parcuri și spații verzi”, au mai arătat activiștii.
(zona vizată de exproprieri Paris/Gheroghe Lazăr)
Arvitectul Arnold Macalik
