Nouă proiecte din România au fost înscrise la Premiu UE pentru arhitectură contemporană, dintre care unul din Cluj. Doar o lucrare din Timișoara a ajuns pe lista scurtă

O pepinieră temporară în Timișoara, un atelier de olărit pe lângă o școală de lângă București, un turn din secolul XV reabilitat în centru pentru public, un pavilion Constantin Brâncuși, dar și clădiri de apartamente și o casă – se numără printre proiectele din România care au intrat în competiția ediției din 2014 pentru presigiosul Premiu UE pentru arhitectură contemporană/ Premiul Mies van der Rohe (Premiile EUmies). Economedia face o trecere în revistă a celor nouă lucrări, care au intrat în cursa cu 362 de proiecte europene. Dintre acestea, juriul a ales o listă scurtă de 40 de proiecte, dintre care unul e din România.

Ce e premiul UE pentru arhitectură?

Premiul UE pentru arhitectură contemporană/Premiul Mies van der Rohe (Premiile EUmies) se acordă o dată la doi ani pentru lucrări finalizate în ultimii doi ani de arhitecți din țările participante la Europa Creativă.

Obiectivul principal al premiului este de a recunoaște și de a lăuda excelența și inovația în domeniul arhitecturii. De asemenea, acesta subliniază contribuția importantă a profesioniștilor europeni la dezvoltarea durabilă și la transformarea mediului construit din Europa.

Comisia Europeană și Fundația Mies van der Rohe au anunțat anul trecut nominalizații pentru Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană / Premiul Mies van der Rohe 2024: un total de 362 de lucrări semnificative realizate în 38 de țări europene diferite.

Premiile EUmies și-au început cel de-al 18-lea ciclu în mai 2023, cu o rețea de experți nominalizatori și cu asociațiile de arhitectură din întreaga Europă care au trimis aceste 362 de proiecte spre examinare juriului.

Lista scurtă. O singură lucrare din România

În ianuarie, juriul a anunțat selecția de 40 de lucrări “care creează medii de viață de înaltă calitate pentru toată lumea din 362 de nominalizări din 20 de țări diferite”, după cum spuneau organizatorii.

Cei șapte membri ai juriului internațional și reprezentanți ai Fundației Mies van der Rohe și ai Comisiei Europene s-au reunit la Barcelona în noiembrie 2023 pentru a evalua cele 362 de nominalizări și au întocmit o listă scurtă de 40 de lucrări.

Cele 40 de lucrări preselectate sunt “exemple ale modului în care arhitecții continuă să se străduiască să proiecteze în mod responsabil, etic și ecologic. De asemenea, ele subliniază importanța faptului că arhitectura, planificarea urbană și guvernanța trebuie să colaboreze într-un mod și mai puternic pentru a realiza proiecte urbane pe termen lung”, conform organizatorilor. Jumătate dintre lucrările selectate sunt situate în orașe și localități relativ mici.

O singură lucrare din România: Timișoara nursery.

Vă prezentăm, în continuare, cele nouă proiecte care au apărut pe lista nominalizărilor la ediția din 2024 a premiilor Mies van der Rohe.

• Pepinieră. 1306 plante pentru Timișoara

Propunerea este o structură efemeră care găzduiește o pepinieră de arbori și spații pentru discuții publice în jurul utilizării spațiului public și a relației acestuia cu verdeața. După ciclul său de viață temporal, arborii vor fi plantați în jurul orașului în funcție de cererile cetățenilor.

Birouri: MAIO; Studio Nomadic; Studio Peisaj

Autori: Alfredo Lérida Horta (1975 Spain); María Charneco Llanos (1975 Spain); Anna Puigjaner Barberá (1980 Spain); Guillermo López Ibáñez (1980 Spain); Silvia Tripșa (1988 Romania); Victor Popovici (1974 Romania); Nicoleta Postolache (1994 Romania); Alexandru Ciobotă (1981 Romania); Raluca Rusu (1981 Romania)

Colaboratori. Curator: Cosmina Goagea Structural engineering: Balint Karoly Coordination: Anca Teslevici , Alexandra Trofin Architect: Simone Marcolin , Ilaria Donadel , Filippo Tognocchi , Ignasi Sarria

• Boemia Apartments – 125 Mărășești Bd.

În spatele unui bloc de apartamente modernist, tipic pentru Bucureștiul interbelic, extinderea locuințelor colective este așezată într-o țesătură subtilă, arată autorii. “Cu detalii temperate și mijloace modeste, ea adună în grădini și terase o locuire la scară umană, într-un proiect care demolează discursul care spune că nu se poate atinge nicio calitate dincolo de segmentul de lux”, se arată în descrierea proiectului.

Birou: STARH – Birou de arhitectura (Florian & Iulia Stanciu)

Autori: Florian Stanciu (1961 România); Iulia Stanciu (1963 România)

Colaboratori. Arhitect: Gălățianu Cosmin, Beșliu Cristian, Bîrsan Octavian, Ioniță Andrei, Georgescu Cosmin, Untaru Eduard, Frumușelu Roberta, Grămadă Oana, Lorenț Cezara Inginerie structurală: Zamfiroiu Dragoș, Stan Cătălin Inginerie: Teodor Alexandru, Țăruș Ionuț, Buzoeanu Mihaela Arhitect peisagist: Gheorghe Alexandru

• Casă în Dumbrava Vlăsiei

Casa din Dumbrava Vlăsiei stabilește o abordare al cărei principal obiectiv este evidențierea a două elemente fundamentale care compun o casă suburbană: camerele și grădina, arată autorii. Aceștia explică că proiectul s-a derulat pornind de la această simplă limitare: casa trebuie să se contracte singură, eliberând cât mai mult teren și făcând loc pentru “Grădina cu camere”.

Autori: Cosmin Georgescu (1991 Romania); Cosmin Gălățianu (1990 Romania); Alexandru Cristian Beșliu (1991 Romania); Octavian Bîrsan (1992 Romania); Andrei Theodor Ioniță (1990 Romania)

Colaboratori: Arhitect: Horia Munteanu Inginerie structurală: DI&A DESIGN, CONSULTING SRL Inginerie: GLOBAL PROIECT SRL Firma de construcții: ALLEVO AEDIFICIA SRL Art: Virgil Scripcariu

• Orașe care se transformă – Instalație

“O umbră aruncată într-un loc poate ilumina perspective în altă parte. Amplasată la 26 de metri sub Sala Plenară a camerelor reunite ale Parlamentului României, această instalație de lumină, sunet și fotografie devine o rebeliune performativă care amintește de complotul cu praf de pușcă al lui Guy Fawkes”, se arată în desrierea proiectului. Ea subliniază modul în care deciziile politice au un impact asupra mediului construit.

Foto: Laurian Ghinitoiu, https://miesarch.com/

Studio: VICEVERSA

Autori: Dorin Ștefan Adam (1976 România); Laurian Ghinițoiu (1985 România)

Colaboratori: Identitate grafică: Adrjian Karavdić Light Design: Cristian Niculescu Sound design: Cristian Niculescu: Holger Prang Producție: Holger Prang: Kaustik , Kodex Documentare / Film: Kaustik, Kodex: Anothertwo

• F.I.D. Fotbalul ca infrastructură a democrației – Timișoara

F.I.D. este o platformă de interacțiune socio-culturală, un spațiu de întâlnire în cartier. “Este cuprinsă între limitele fizice ale unei instalații arhitecturale participative și regulile Fair Play ale unui turneu de fotbal amator. Este un proiect de activare a comunității care își propune să stimuleze identitatea locului și coeziunea socială”, spun autorii.

Terenul de fotbal temporar din Piața Traian a oferit oportunitatea de a reimagina spațiul public, creând noi scenarii de utilizare a acestuia.

Birou: Casa Jakab Toffler ONG; Atelier VRAC SRL; ISO Birou Arhitectura SRL; Atelier Olimpia Onci SRL

Autori: Gabriel Aurel Boldiș (1976 România); Laura Adela Borotea (1980 România); Alexandru Ciobotă (1981 România); Cristian Andrei Bădescu (1993 România); Zenaida Elena Florea (1993 România); Bogdan Liviu Isopescu (1986 România); Olimpia Onci-Isopescu (1989 România)

Colaboratori: Construcții: Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mic, Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mare: Zsolt Mátéfi Design grafic: Zsolt Mátéfi: Diana Vlasa

• Turnul pompierilor – Cluj

Printre reperele vizibile ale orașului, Turnul Pompierilor se remarcă prin amestecul său de stiluri, de la zidăria medievală la detalii baroce și intervenții contemporane. Lăsat în paragină în ultimii ani, noua intervenție are ca scop restabilirea poziției turnului ca depozitar al istoriei locale și ca spațiu atractiv pentru publicul larg. Reabilitarea “Turnului celor trei vârste” a fost apreciată în cercurile de specialiști.

Birouri: Vlad Sebastian Rusu Architecture Office; Octav Silviu Olanescu Architecture Office

Autori: Vlad Sebastian Rusu (1981 Romania); Octav Silviu Olanescu (1982 Romania); Anamaria Olanescu (1982 Romania)

Colaboratori: Inginerie structurală: Ovidiu Rusu, Mihai Stanus, Ludovic Kopenetz Engineering: Paul Biris Architect: Andra Vlădoiu, Anda Gheorghe, Petrica Maier-Dragan

• Pavilionul Constantin Brâncuși – Craiova

“Centrul Constantin Brâncuși” este un proiect omagial dedicat lui Constantin Brâncuși. Un proiect realizat în 2022 în orașul Craiova, România, constând într-un volum simbolic de sticlă suprateran și un spațiu expozițional subteran. Acest centru se află în curtea Muzeului de Artă din Craiova, Palatul Mihail, un monument de arhitectură.

Birou: DSBA

Autori: Dorin Ștefan (1950 România)

Colaboratori. Arhitect: D.S. Birou de Arhitectură: Bogdan CHIPARA, AnaMaria BANCIU, Cristina IONESCU, Ioana TODIROAIE, Anda STEFAN, Adrian ARENDT, Mihai POPEANGA, Tudor PATAPIEVICI, Caterina CIUREL, Beatrice APETREI Inginerie structurală: Ștefan BURCIU Electrotehnică: Elvis TARLEA Inginerie: ELMAS lift Marton Geza Roth, Glass Wolfgang Kahlert (gskgmbh), Ulrich Schmid, Erwin Szori (Montec), Ralf Scheurer (Sedak, Gersthofen), Glass Adrian Badici (transparentdesign), Bogdan Bologescu (cbglass) Consultanță: ARUP Companie de construcții: Manelli Impresa srl. Alții: FOTO: Arthur Zinz, Erwin Szori, Anda Stefan.

• Spații urbane 5 / Clădirea de apartamente Sfinții Voievozi 20-24 București

“Proiectul reconciliază și integrează straturile istorice și culturale ale orașului, oferind în același timp o viziune actualizată a vieții urbane – o abordare care echilibrează conservarea caracterului local și integrarea de elemente noi, ca o modalitate de a aborda provocările reconfigurării urbane într-un oraș ca Bucureștiul, care se transformă în mod constant”, se arată în descrierea proiectului.

Birou: ADN Birou de arhitectură

Autori: Andrei Șerbescu (1977 România); Adrian Untaru (1977 România); Bogdan Brădățeanu (1980 România); Petra Bodea (1988 România); Valentina Țigâră (1981 România); Elena Zară (1991 România); Mihail Filipenco (1992 România)

Colaboratori: Inginerie structurală: Incona Engineering: Alma Instal Manager de construcție: Alma Instal: Vision Property Partner

• Muzeul și Atelierul Școlii Piscu – Piscu

Muzeul și Atelierul Școlii Piscu continuă într-un mod mai subtil, cultural și educativ, tradiția olăritului dintr-un mic sat de lângă București. Proiectul, pornit în contextul promițător al unui atelier de design studențesc, a fost construit în mare parte de inițiatorii săi ajutați de voluntari, și s-a concretizat ca un loc de întâlnire în jurul unui patrimoniu viu.

Birou: ABRUPTARHITECTURA

Autori: Cosmin Pavel (1981 România); Cristina Constantin (1980 România)

Colaboratori: inițiator: Virgil Scripcariu, Adriana Scripcariu studentă la atelierul de arhitectură: Ana Băbuș, Anca Bardan, Sabina Bobric, Daniela Hurezeanu, Adonis Lemnaru, Teodor Neagu, Diana Necula, Octavian Puiu, Mihai Stoica, Andrei Subțirică îndrumător atelier de arhitectură: Mihnea Simiraș Inginerie structurală: Gheorghe Ionică Inginerie: Cătălin Popescu

Nici un comentariu

Actual de Cluj