Detalii din dosarul condamnării lui Avram Gal, candidatul PSD la Câmpia Turzii care vindea burgeri cu foiță de aur pe mii de euro: ”inculpatul a speculat o perioadă dificilă din ultimii ani, într-o societate vulnerabilă, profitând de starea de temere resimţită la nivel mondial din cauza stării de pandemie, pentru a se îmbogăţi în mod facil”
ActualitateTop News by Actual de Cluj - feb. 19, 2024 0 1214
Candidatul la Primăria Câmpia Turzii Avram Gal, din partea PSD, a fost condamnat vineri la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență. actualdecluj.ro a consultat motivarea deciziei Tribunalului București și prezintă cum, după cum a arătat instanța, Gal ”a speculat o perioadă dificilă” ”într-o societate vulnerabilă”, profitând de starea de temere resimţită la nivel mondial din cauza stării de pandemie, ”pentru a se îmbogăţi în mod facil” – și ilegal.
Avram Gal, care vindea burgeri în foiță de aur pe mii de euro la restaurantul din care deține cotă-parte în Cluj, a fost condamnat după ce procurorii anticorupție au dovedit că a cerut sume substanțiale din partea unei firme lăsând să se înțeleagă că ar putea obține un contract pentru cumpărarea de echipamente de protecție împotriva coronavirusului. Mai exact, conform rechizitoriului între 16 și 23 martie 2020 Gal a pretins bani, respectiv, o treime din profitul pe care o firmă trebuia să îl obțină de pe urma derulării unui contract , aproximativ 600.000 lei, pentru sine, în mod direct, lăsându-l să creadă pe reprezentantul firmei că are influență asupra funcționarilor responsabili, promițându-i acestuia că îi va determina să încheie un contract de vânzare-cumpărare echipamente de protecție împotriva Covid.
Gal a primit între 14 aprilie și sfârșitul lunii mai 2020 suma de 371.000 lei – 225.000 lei prin intermediul Asociației Evanghelice New Life, 100.000 lei prin intermediul unei firme și 46.000 lei în numerar, dar și produse electrocasnice de la firma Miele în valoare de 69.940 lei, în total suma de 440.940 lei.
Procurorii au arătat că după începerea urmăririi penale s-a constatat că au fost încheiate contracte cu patru firme fără îndeplinirea vreunei proceduri, fiind achiziționate echipamente de protecție la prețuri supraevaluate, necorespunzătoare din punct de vedere calitativ și chiar cu termenul de valabilitate expirat. În 3 iunie 2020 s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, bancrută frauduloasă, obținerea ilegală de fonduri, înșelăciune și spălare de bani.
Totul a pornit de la un denunț încheiat în 23 iunie 2020 înregistrat pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin care un martor a arătat modalitatea în care a fost încheiat contractul nr. 6369/23.03.2020 având ca obiect vânzarea cantităţii de 2.000.000 bucăţi măşti de protecţie N9 FFP2, la preţul de 3,5 de dolari pe bucată, preţul total fără TVA fiind de șapte milioane de dolari. În cauză a fost audiat martorul denunţător de către organele de urmărire penală, acesta arătând că îl cunoștea anterior momentului săvârșirii infracțiunii pe inculpat, soția acestuia lucrând la o firmă ca reprezentant de vânzări în zona Ardealului. La începutul lunii martie 2020, după izbucnirea epidemiei de coronavirus a purtat mai multe discuții despre comercializarea unor echipamente de protecție, printre care și măști iar martorului i s-a spus că există posibilitatea livrării unor echipamente de protecție, că se va ocupa el de încheierea contractului, dându-i de înțeles că are cunoștințe la nivelul companiei respective, printre funcționarii care puteau decide încheierea unui astfel de contract.
În schimbul exercitării influenței asupra funcționarilor în vederea determinării acestora să încheie contractul de furnizare echipamente de protecție, Gal a solicitat o parte din profitul pe care societatea urma să-l obțină ca urmare a încheierii și derulării afacerii. Martorul denunţător a precizat că a fost de acord cu propunerea inculpatului, astfel că a transmis în 18 martie 2020 o ofertă cu produse și prețurile aferente, respectiv măști de diferite tipuri și termometre. Gal a spus că se va ocupa la Compania Națională Unifarm pentru livrarea unei cantități de măști și la indicațiile sale denunțătorul a mers la sediul din București pentru a negocia și încheia contractul comercial. Martorul a susținut că Gal i-a indicat unde anume trebuia să meargă, întrucât acesta nu mai fusese niciodată la sediul companiei. Martorul a arătat că după ce a ajuns la poarta companiei, i-a transmis un mesaj inculpatului prin care i-a spus că a ajuns, primind răspuns de la acesta că va trebui să aștepte, urmând să vină o persoană să îl ia de la poartă. La puţin timp după conversația purtată cu Gal a venit la poartă o doamnă care l-a preluat și l-a condus la directorul comercial, acesta având cunoștință despre oferta sa și așteptându-l să o discute. A arătat martorul că în urma negocierii, acesta nu a fost de acord cu condițiile propuse, respectiv cu prețurile produselor, timpul în care trebuia efectuată livrarea și momentul plății și că era interesat doar de achiziționarea măștilor de protecție tip FFP2.
Martorul a arătat că a primit un draft al unui contract, dar nu l-a semnat întrucât nu era de acord cu clauzele acestuia. După ce a plecat de la sediu martorul l-a contactat pe Gal și i-a spus că nu a semnat contractul deoarece nu a fost de acord cu clauzele acestuia, Gal spunându-i că ”vom vedea ce facem în continuare”. După câteva zile, martorul a primit indicații pentru a merge din nou la sediu pentru a depune o altă ofertă, care trebuia să cuprindă doar măști tip FFP2. În continuare, martorul a arătat că a fost sunat de directorul comercial al Unifarm, care i-a cerut să discute despre oferta iniţială. Potrivit indicațiilor primite de la Gal, martorul a mers, încă o dată cu oferta pentru măști tip FFP2, prețul ofertat fiind 3,8 dolari/mască. Și de această dată martorul a fost condus în biroul directorului comercial, iar în urma negocierii au stabilit ca prețul de vânzare să fie de 3,5 dolari/mască. Reprezentantul companiei i-a propus să livreze cantitatea de un milion de măști, martorul i-a spus că la prețul oferit îi va aduce cantitatea de două milioane de măști. În continuare, martorul a arătat că directorul comercial a fost de acord cu cantitatea de două milioane de măști, prețul, precum și restul condițiilor pe care martorul le ceruse, respectiv termenul de livrare și penalitățile, în aceeași împrejurare, încheind contractul. A arătat martorul că după semnarea contractului, l-a sunat pe Gal, care i-a propus să se întâlnească cu un reprezentant al unei firme care avea posibilitatea să importe măști. În urma întâlnirii, martorul a declarat că au stabilit ca prețul de achiziție al unei măști să fie de 2,9 dolari/bucată.
Martorul a precizat că împreună cu Gal și reprezentantul firmei respective au convenit ca profitul pe care urmau să-l obțină să fie împărțit în mod egal în trei. După încheierea contractului, martorul a arătat că au existat anumite întârzieri în livrarea măștilor de protecție, fapt pentru care beneficiarul a solicitat penalități, iar pentru o tranșă a solicitat a solicitat inclusiv acordarea unui discount de 20% din prețul convenit.
Cât privește banii pe care urma să-i primească Gal, aceștia au fost disimulați prin contracte de donație și publicitate, având un caracter fictiv. În urma calculelor s-a dovedit că fiecare dintre cei trei urma să primească aproximativ 600.000 de lei.
În cursul judecăţii, martorul denunţător, deşi a precizat formal că menţine declaraţiile anterioare, în realitate acestea au fost retractate. Astfel, martorul a arătat că în primăvara anului 2020 a primit, în calitate de director general o cerere de la Unifarm cu privire la livrarea de echipamente medicale. Înainte de a transmite oferta de preţ, a făcut o asociere cu Gal și o a treia persoană în cadrul căreia fiecare aducea un aport. În urma acestei asocieri, fiecare avea o treime din profitul net. Martorul nu a mai menţinut declaraţia din cursul urmăririi penale în sensul că inculpatul Gal a dat de înţeles că are cunoştinţe printre funcţionarii Unifarm, aportul inculpatului constând strict în asigurarea transportului aerian. În ceea ce priveşte suma de 35.000 de euro pe care inculpatul urma să o primească, aceasta reprezenta un avans din profitul net, şi nu i se cuvenea întrucât a facilitat încheierea contractului.
În ceea ce priveşte contractul de donaţie unei fundaţii a inculpatului, martorul a arătat că 2% din profitul pe care firma îl realiza se putea dona. Cu privire la produsele electrocasnice, a precizat martorul că inculpatul l-a rugat să le achiziţioneze, urmând să plătească impozit pe profit din valoarea acestora.
Instanța a constatat că pe parcursul întregului proces penal Gal a încercat să acrediteze ideea ca acţiunile sale au reprezentat ajutoare binevenite, în contextul perioadei de debut a pandemiei, asigurând transportul aerian al măştilor şi facilitându-l. În realitate, inculpatul a fost cel care a intermediat încheierea contractului de vânzare-cumpărare, urmărind dobândirea unei treimi din profit. Este evident, a apreciat instanța, că în lipsa unor foloase finaciare inculpatul nu ar fi avut niciun motiv să se implice în încheierea contractului, aportul acestuia constând în influenţa asupra funcţionarilor. ”Simpla împrejurare că inculpatul a asigurat transportul măştilor într-o perioadă critică, aspect necontestat în urma administrării probatoriului, nu exclude traficarea pretinsei influenţe pe lângă funcţionarii din cadrul Unifarm SA. Practic aceasta a fost şi apărarea inculpatului pe parcursul întregului proces penal, conferind o aparenţă de legalitate contribuţiei sale în desfăşurarea relaţiilor comerciale”, a apreciat instanța în motivarea deciziei de condamnare.
În ce privește contractul de publicitate, s-a dovedit că publicația ABC News a promovat firma dar, a constatat instanța, ”publicitatea a fost efectuată pentru a da o aparenţă de legalitate sumelor pretinse şi primite de către inculpat în schimbul pretinsei influenţe, contractele de donație și publicitate încheiate ca urmare a înțelegerii avute reprezentând doar o modalitate prin care cel din urmă urma să intre în posesia folosului necuvenit, având un caracter fictiv”.
În lipsa oricărei promovări a firmei Dyomedica CND SRL comiterea infracţiunii de trafic de influenţă ar fi fost şi mai evidentă, astfel că obiectul contractului a fost realizat, chiar şi în parte. Analizând probele de la dosar, instanța a constatat ”dincolo de orice îndoială rezonabilă” că fapta de trafic de influenţă există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.
În drept, potrivit art. 291 alin. 1 din Codul Penal, pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Potrivit art. 6 din Legea nr. 78/2000, infracţiunile de luare de mită, prevăzută la art. 289 din Codul penal, dare de mită, prevăzută la art. 290 din Codul penal, trafic de influenţă, prevăzută la art. 291 din Codul penal, şi cumpărare de influenţă, prevăzută la art. 292 din Codul penal, se pedepsesc potrivit prevederilor acelor texte de lege. Dispoziţiile art. 308 din Codul penal se aplică în mod corespunzător.
Astfel, în drept fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență. Infracţiunea de trafic de influenţă este una comisivă şi se realizează prin cel puţin una dintre modalităţile arătate de text: pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase care nu i se cuvin.
Elementul material al infracţiunii de trafic de influenţă constă în pretinderea de bani de către inculpat. Infracţiunea de trafic de influenţă fiind comisă prin două modalităţi alternative prevăzute de lege, unicitatea acesteia nu este afectată, ci doar momentul consumării, care este cel din data primirii banilor sau a foloaselor. Instanța a constatat că Gal ”a dat dovadă de un grad ridicat de periculozitate şi nepăsare faţă de normele legale”. ”În concret, inculpatul a speculat o perioadă dificilă din ultimii ani, într-o societate vulnerabilă, profitând de starea de temere resimţită la nivel mondial din cauza stării de pandemie, pentru a se îmbogăţi în mod facil. Inculpatul chiar a profitat de situaţia prilejuită de starea de urgenţă instituită prin decretul din 16 martie 2020, aspect ce conferă faptei un caracter agravat, dar şi inculpatului o periculozitate sporită”.
În favoarea inculpatului instanța a reținut că Gal se află la primul conflict cu legea penală. ”Pe de altă parte, inculpatul este o persoană integrată în societate, specialist în comunicare şi relaţii publice, având o carieră remarcabilă. Pe de altă parte, instanţa reţine atitudinea nesinceră pe care inculpatul a adoptat-o pe parcursul urmăririi penale, acesta nerecunoscând fapta comisă”, a constatat instanța.
Pe lângă cei cinci ani de închisoare cu executare, lui Gal i s-a interzis să aleagă sau să fie ales, respectiv să dețină o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Totodată a fost menținut sechestrul asigurător pe bunurile inculpatului până la concurența sumei de 440.940 lei și a fost dispusă confiscarea specială a acestei sume de la inculpat și plata cheltuielilor judiciare de 130.000 lei. Decizia de vineri a Tribunalului București poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.
