Închide

Noua Mecca imobiliară de lângă Cluj: Noile reguli de construire din Ciurila au primit ultimul aviz și urmează să intre în vigoare/ Riveranii cer în continuare, printr-o petiție, înființarea unei arii protejate în zona pădurii Făget

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mart. 28, 2023 0 1629

Noul Plan Urbanistic General al Ciurilei, o comună de lângă Cluj unde în ultimii ani s-au mutat tot mai mulți clujeni nemulțumiți de haosul din oraș dar și care este în atenția investitorilor imobiliari (inclusiv președintele CJ Cluj Alin Tișe dar și primarul comunei, Popa Teodor Cristinel sunt astfel de investitori), a primit avizul arhitectului șef al județului, Claudiu Salanță.

Documentația a fost discutată la finalul unei ședințe de peste 5 ore a Comisiei de Urbanism a forului județean. Proiectanții de la biroul Raum, elaboratorii documentanției, au arătat că deja există toate avizele obținute, că s-au făcut dezbateri și consultări în comunitate iar forma finală este cea agreată de Primăria Ciurila, cea care a comandat documentația.

La ședința comisiei de urbanism s-au înscris foarte mulți cetățeni, investitori, avocați, inclusiv consilieri locali din comună. Unii au intervenit, alții nu au mai apucat să își exprime punctele de vedere. Deși și-a arătat disponibilitatea să mai organizeze o ultimă discuție înainte de avizare, președintele Alin Tișe, cel care conduce Comisia de Urbanism, până la urmă, a forțat avizarea. Doi arhitecți din comisie – Alice Oprică și Laszlo Tologdy – au susținut ca noul PUG să nu legalizeze construcțiile deja edificate și botezate în documentație trupurile T2.2 și T2.3. De asemenea, aceștia s-au opus și legalizării construirii în pădurea Făget.

Arhitectul Horațiu Răcășan, de la biroul Raum, a cerut ca timp de o săptămână să primească pe cale oficială (de la Primărie) toate modificările agreate sau solicitate, inclusiv de către consilieri locali din comună, urmând să le opereze în forma finală. Așa, PUG-ul a primit avizul iar dezbaterile s-au stopat.

 

În cadrul prezentării susținute în Comisia de Urbanism a CJ Cluj din 23 martie, arhitectul Horațiu Răcășan, a arătat că Ciurila, comună formată din 8 localități, datorită localizării și vocației este destinată unei zone rezidențiale de calitate dar și că noile reguli de construire se asigură că va exista o simbioză între prezența umană și natură. Potrivit arhitectului, două din localitățile componente, Ciurila și Sălicea sunt sub presiune imobiliară, în ultimii ani construindu-se foarte multe locuințe. Cu toate acestea, populația rurală rezidentă nu e surprinsă în acte, majoritatea având buletin de Cluj, motiv pentru care comuna nu are încă 3000 de locuitori și este neeligibilă să obțină finanțări publice pentru rețelele de apă-canal sau cele electrice. Potrivit proiectantului, poziția privilegiată și prezența autostrăzii Transilvania, conferă un potențial de dezvoltare a turismului în zonă.

„Am început acest PUG acum 4 ani. S-au organizat consultări și dezbateri. S-au strâns toate avizele necesare și acum PUG-ul este în formă finală, totul cu concursul autorității locale”, a arătat arhitectul.

Potrivit propunerilor din noul PUG, în unele localități intravilanul a scăzut, în altele a crescut substanțial. De asemenea, s-au prpus dezvoltări economice, în așa fel încât Ciurila să nu rămână doar un dormitor al Clujului. „La cererea autorităților locale, în Săliște, am propus o zonă alocată micilor fermieri, unde am făcut loc, într-o zonă dedicată, ca aceștia să își poată dezvolta activitățile agricole. De asemenea, am propus un parc tehnologic pe circa 10 hectare în zona autostrăzii Transilvania”, a mai spus Răcășan.

De asemenea, prin documentație, se promovează respectarea și promovarea specificului local, se aduce un nou tip de prospect pentru dezvoltarea străzilor prin încurajarea retragerii gradurilor de la aliniamentul caselor,

La discuții, doi arhitecți din comisie, Alice Oprică și Laszolo Tulogdy, au susținut ca PUG-ul să nu susțină introducerea în intravilan a unor „insule” la liziera pădurii (trupurile T2.2 și T2.3 de pe hartă), deservite de drumuri, dar nici construirea în zona pădurii Făget, în localitatea Sălicea (vezi desenele marcate pe hartă) sau viitoare drumuri. Ei au recomandat ca respectivele zone să fie obiectul unor dezvoltări ulterioare.

(zona din Făget, reglementată prin PUZ, preluat în viitorul PUG)

În schimb, proiectantul a arătat că aceste teritorii au fost prevăzute în intavilan la cererea proprietarilor, dublată de cea a autorității locale, având în vedere că este vorba despre locuințe sau dezvoltări turistice. Cei doi specialiști din comisie au opinat că zona este o falie între două păduri unde nu ar trebui să se permită deocamdată dezvoltarea. În cazul Făgetului, din Sălicea, ar exista deja un PUZ elaborat în zonă care a fost preluat în documentație, a mai arătat Horațiu Răcășan.

În dezbatere a intervenit și primarul din Ciurila, Popa Teodor Cristinel, care a arătat că își dorește ca noul PUG să ducă la îmbunătățirea calității vieții oamenilor dar și că este încântat că se interzice construirea de blocuri în comuna pe care o conduce dar și că noua documentație vine cu mărirea suprafeței minime a parcelor pentru edificarea de locuințe la 1000 de metri pătrați.

Au fost și intervenții punctuale ale unor consilieri locali, avocați sau cetățeni. Una dintre solicitări a venit de la Alina Chiriac, locuitoare din Sălicea, care a cerut înființarea unei arii protejate în zona pădurii Făget.

A intervenit și deținătorul complexului Domeniul Regilor (unul dintre puținele locuri din Cluj unde se organizează evenimente/nunți pe timpul nopții), Vasile Buda, care a reclamat că noul PUG vine cu o funcțiune de locuire și turism în zona acestui complex. „În aceste condiții se va ajunge ca tot timpul să fim reclamați la 112. De asta ne-am dezvoltat tocmai în această zonă, ca să putem avem evenimente și să nu deranjăm”, a arătat acesta.

După ample dezbateri, o soluție pentru dezamorsarea situației a venit de la arhitectul Claudiu Salanță care a recomandat ca PUG-ul să reglementeze zona ca una de agrement cu funcțiune complementară de locuire (asumată de cei care deja și-au construit legal sau nu case aici) dar și cu delimitarea unei zone de protecție pentru complex, propunere cerută de proprietar și susținută și de arhitectul Radu Spânu, membru în comisie.

Au mai intervenit punctul diverși proprietari, reprezentați de avocați, nemulțumiți că proprietățile lor nu se mai regăsesc în intravilanul comunei. Consilierul local Opriș Daniel, a solicitat ca viitoare zonă economică prevăzută în Filea de Jos în proximitatea autostrăzii, să vină și cu o alternativă pentru descărcarea traficului, în așa fel încât acesta să nu treacă prin Ciurila și Sălicea. „Există acest drum ocolitor prevăzut în Planul de Amenare a Teritoriului Județului Cluj, însă în lipsa unui studiu de fezabilitate, nu putem să îl prevedem și în noul PUG pentru că în acest caz ar fi grevate terenuri de interzicerea construirii pe o perioadă nedefinită”, a răspuns arhitectul județului, Claudiu Salanță.

La finalul discuțiilor, PUG-ul a fost supus la vot și avizat. Horațiu Răcășan a mai lăsat deschisă amendarea acestuia timp de o săptămână, însă pe cale oficială, asumată de Primăria Ciurila. „Ceea ce legal se mai poate remedia, să se predea de către Primărie în cadrul generalizat către noi, iar modificările vor fi operate, cele care vor fi motivate ca sens”, a mai spus proiectantul.

Vezi și: Noile reguli de construire din comuna de lângă Cluj unde și primarul acesteia dar și președintele Consiliului Județean sunt dezvoltatori imobiliari, dezbătute cu locuitorii nemulțumiți de propunerile din noul PUG

La finalul dezbaterii, riverani din comună au acuzat că s-a forțat avizarea viitorului PUG care aduce cu sine construirea și distrugerea pădurii Făget, autoritățile locale și cele județene susținând diverse interse în detrimentul sănătății și liniștii locuitorilor.

Vezi și:

VIDEO Civicii din Ciurila acuză că noul Plan Urbanistic va aduce haosul imobiliar, din oraș și din Florești, în comuna de lângă Cluj neatinsă de blocuri

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.