Închide

VIDEO Civicii din Ciurila acuză că noul Plan Urbanistic va aduce haosul imobiliar, din oraș și din Florești, în comuna de lângă Cluj neatinsă de blocuri

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - sept. 20, 2022 0 624

Față în față cu noul PUG pregătit de către biroul Raum în Ciurila, o comună de lângă Cluj, „tăiată” în două de Autostrada Transilvania, deservită de un drum județean care s-a îngustat după fiecare asfaltare, unde oamenii spun că s-au mutat ca să scape de haosul din Cluj-Napoca dar și deoarece e singurul loc din care ajungi în 15 minute în oraș, locuitorii au cerut primarului și proiectanților să renunțe ambițiile de a crea un nod de legătură pe autostradă, de a face drumuri ocolitoare pentru a nu genera trafic suplimentar sau chiar la cea de a construi un cartier rezidențial pe pășunea comunei. Aceasta în cadrul unei dezbateri publice organizate vara aceasta, în 16 iunie, în Sălicea, localitatea cu cel mai mare boom imobiliar înregistrat în ultimii ani. Atunci oamenii au acuzat, fie că primarul comunei, Popa Teodor Cristinel, fie că președintele Consiliului Județean, Alin Tișe reprezintă sau au interese imobiliare care dictează prevederi în noul PUG despre care oamenii susțin că le-ar distruge calitatea vieții.

Acum, civici din comună spun că expiră termenul legal pentru consultarea cetățenilor, că acestea au fost, de fapt, nelegale și că autoritățile, deși au mimat un dialog cu oamenii, le ignoră solicitările și petițiile și vor în continuare să permită construirea până la limita cu rezervația Făgetul Clujului, vor să facă cartier rezidențial pe pășunea comunală din Sălicea sau drumuri ocolitoare, contestate de toți riveranii.

„Se actualizează PUG Ciurila, comuna din județul Cluj învecinată cu pădurea și aria protejată Făgetul Clujului. Intravilanul se mărește cu peste 400 ha (negociat de la 586 ha cât era planificat inițial), până la limita ariei protejate Făgetul Clujului. Planul de extindere include construirea de cartiere rezidențiale până și pe pășunea cu arbori de acum din sudul Făgetului, zonă degradată și cu risc mare de alunecare. Dar și pe alte zone publice verzi, cum ar fi pășunea de la intrarea în satul Sălicea, la ieșirea din Făget, în lunca pârâului Pruniș și pe dealul degradat din estul acestui sat. Tot acest intravilan vine peste o rețea de infrastructură subdimensionată. Nepotrivită nici pentru nevoile actuale ale satelor din comună. Și vine peste sate tradiționale în care arhitectura tradițională și spiritul rural încă supraviețuiesc (cel puțin în satele Pruniș, Sălicea, Pădureni, Filea, Șutu din comună, dar și în Ciurila și Sălicea, acolo unde nu a ajuns furtuna imobiliară… a Clujului). Aceste 400 de ha, adică 3-4 sate în plus, vor veni pe o infrastructură (rutieră și de locuire) propusă, doar desenată. Rețea de gaze în schițe, când se știe că nu se poate implementa acest lucru. Se insistă, de asemenea, pe construirea unui nod rutier A3 la KM 33, în dreptul satelor Pruniș și Ciurila, cu descărcare pe DJ107R și pe DC91. Și de la Sălicea prin Făget. Se plănuiește și un drum nou colector care va porni din Sălicea, va trece prin Făget și va ajunge la Roata Făget. În ciuda refuzului locuitorilor și a argumentelor tehnice evidente împotriva acestui plan. Toate acestea vor afecta mediul natural (ariile protejate din comună – Făgetul Clujului, Dumbrava), ecosistemele, biodiversitatea și specificul cultural rural tradițional al zonei. Dezvoltarea sustenabilă va fi compromisă iremediabil, poluarea va crește ireversibil. Un nou Florești se naște. Din păcate, prețul acestui ultim eșec urbanistic va fi însuși Făgetul – plămânul verde al Clujului. Cine suferă Comunitatea este revoltată și și-a exprimat în repetate rânduri dezacordul cu aceste prevederi, am trimis petiții, sugestii, am insistat și obținut chiar și o dezbatere publică. Dar nimic din ce au cerut locuitorii pentru protejarea mediului natural și cultural tradițional, dar și pentru menținerea și îmbunătățirea calității vieții în comună nu este luat în calcul. Și acestea ar trebui să fie scopul real al unui act normativ de o asemenea importanță, nu îmbogățirea imobiliară a unor ”investitori” și dezvoltarea economică prin parcuri industriale. Am cerut protejarea Făgetului și declararea comunei sau măcar a anumitor sate ca sit rural, avem încă deschisă o petiție cu aceste cereri și cu toate demersurile oficiale făcute. Mai multe petiții cu cereri pertinente de urbanism de calitate au fost depuse, dar sunt ignorate. Instituțiile ne ignoră pur și simplu”, a semnalat Alin Chiriac, una dintre vocile civice din comunitate.

În 3 august, pe site-ul Primăriei Ciurila, a fost publicată o versiune finală a noului PUG, însă despre aceasta civicii spun că nu ia în calcul doleanțele comunității, exprimate și în scris și la dezbatera publică organizată în 16 iunie. ”Descărcarea autostradei A3 tot pe DJ107R și DJ107L se face. În Sălicea, suprafața de intravilan, în continuare, crește de la 209,14 hectare la 464,45 hectare. Pe Pășunea de la intrarea în sat, tot cartier rezidențial se face. În continuare, se pot construi două unități locative amplasate izolat sau cuplat, dacă suprafața parcelei este de minim 1500 mp. Pe partea de măsuri de prevenire a poluării fonice nu s-a introdus nimic. Stațiile de epurare, platformele de deșeuri, piețele volante, piațetele pentru evenimente comunitare, creșele, grădinițele, școlile, parcurile apar la nivel de povesti, dar nu apar pe hărțile care se presupune că fac sistematizarea acestor suprafețe itnroduse în intravilan. Deci? Concluzia? Punctele noastre, ale comunității, sunt complet ignorate. După atâtea demersuri. După atâtea discuții. Inadmisibil. Inadmisibil”, arată și Alina Zlati, fondatoarea comunității ”Ciurila în tranziție”.

Locuitori din Ciurila au inițiat și o petiție, Opriți distrugerea tacită a Făgetului și a ultimei comunități rurale tradiționale din jurul Clujului, semnată deja de aproape 700 de oameni.

În cadrul dezbaterii publice din 16 iunie pe tema noilor reguli de construire pregătite pentru comuna Ciurila de Biroul Raum, primarul Popa Teodor Cristinel a avut mai multe interveniții, după ce riveranii din Sălicea au cerut să nu se facă drumuri ocolitoare, nod la Aurostrada A3 sau cartier rezidențial pe pășunea comunală, prin care l-a apostrofat pe proiectant: „Horațiu, acum le ștergi”.

Arhitectul Horațiu Răcășan de la Biroul Raum, a declarat pentru Actualdecluj.ro că că tot ceea ce s-a cerut a fi șters în cadrul dezbaterii, „s-a șters.”

„După dezbaterea din luna iunie s-au rectificat greșelile materiale ( necorelări în redactare planșe sau parte scrisă, etc.), s-au reintrodus în intravilan anumite terenuri scoase din intravilan în propunera noastră, s-a tinut cont de solicitările argumentate, raționale, posibile dpdv legal. Ca proiectant am observat că emulțumirile nu priveau ân mare parte PUGul ci problemele curente ale comunei, comunicarea cu primăria, etc. O altă parte din nemulțumiri se datora atât necunoașterii a ceea ce prevede propunerea de PUG cu privire la protejarea peisajului, relatia cu autostrada, accesibilizarea satelor, regulamentul de construire, introducerea de terenuri în intravilan, etc. Aici părerile au fost împărțite, au existat polemici (unele vehemente, chiar), s-au speculat informații care nu mai sunt de actualitate, etc. Din păcate, se pare că nu vom reuși să mulțumim pe toată lumea, dar facem eforturi să mulțumim pe cât mai mulți ( chiar dacă aceștia nu sunt cei mai vocali), iar – cel mai important, ne dorim să punem fundațiile legale pentru o viață rurală de calitate, să arătăm că se poate – să generăm model de bună practică, dacă e posibil. Cu ajutorul comunității locale, a autorităților județene și a primăriei, sper să reușim”, a arătat arhitectul Horațiu Răcășan, pentru Actual de Cluj, cum s-a modificat PUG-ul după dezbaterea din iunie și cum a perceput, în calitate de proiectant, problemele semnalate de comunitate.

Atât președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, cât și primarul din Ciurila, Popa Teodor Cristinel sunt dezvoltatori imobiliari în Sălicea.

Alin Tișe a propus chiar el, prin intermediul unei firme pe care o deține, Central Investment Plaza, un proiect imobiliar,  în ședința din 10 martie 2022. Alături de alți proprietari privați, Tișe dorește să realizeze un ansamblu cu șase case (parter, etaj și mansardă) pe o parcelă de peste 8200 de metri pătrați din care cea mai mare parte se află în extravilanul localității. Proiectul s-a aflat în stadiul de Plan Urbanistic Zonal (PUZ) și a fost avizat de arhitectul șef al județului, fiind votat de membrii Comisiei. Tișe nu a participat la discuțiile din Comisie, dar nici nu s-a recuzat. În timp ce se discuta proiectul său, el doar a dispărut din ședința comisiei de urbanism. Ulterior au apărut comentarii publice potrivit cărora proiectul s-a acceptat chiar dacă este deservit de un drum înfundat, chiar mai lung decât spune legea. La o ședință următoare, în 17 martie, primarul comunei Ciurila, Popa Teodor Cristinel, a primit avizul pentru un proiect urbanistic care viza construirea unor locuințe duplex în localitatea Sălicea. Proiectant a fost arhitectul Horațiu Răcășan, cel care elaborează și PUG-ul comunei.

Vezi și: Noile reguli de construire din comuna de lângă Cluj unde și primarul acesteia dar și președintele Consiliului Județean sunt dezvoltatori imobiliari, dezbătute cu locuitorii nemulțumiți de propunerile din noul PUG

Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, derulează un proiect imobiliar în Sălicea, cea mai râvnită localitate de lângă Cluj-Napoca, benefică pentru construie

Fotografii și intervenții de la dezbaterea din 16 iunie:

(Oamenii s-au plâns că nu sunt trotuare, că traficul e infernal)

(Politicianul local PSD/Pro România, Dan Canta, mutat de câțiva ani în Sălicea a cerut primarului la dezbaterea din 16 iunie să nu se mai cheltuiască bani pe studii pentru drumuri și nod-uri la autostrasă și, în schimb, să țină cont de dorința coumității locale, ca localitatea Sălicea să rămână liniștită și verde cum este în prezent)

(primarul din Ciurila, Popa Teodor Cristinel)

(

(drumul județean din Sălicea/Ciurila, în ziua dezbaterii)

În comună nu sunt trotuare iar locul de joacă public arăta în ziua dezbaterii, dezastruos:

Nici un comentariu

Scrie un comentariu