„Mugurii” implicării locuitorilor în viaţa oraşului şi bugetarea participativă. Preşedintele Ordinului Arhitecţilor: „Multe sunt proiecte slabe care nu schimbă viaţa unui oraş. Dar sunt şi proiecte interesante”
ActualitateTop News by Kristina Reştea - nov. 20, 2017 0 598
Oraşul are nevoie de trecerea de la „monomul-politician”, prin binomul „politician-specialist” la o structură mai complexă: „politician-specialist-comunitate”, spune preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, fost membru în comisia de urbanism a municipiului Cluj-Napoca. Acesta a vorbit despre „oraşul cronic”, cu ocazia conferinţei Architecture, desfăşurată vineri la Cluj, cu două teme: “Oraşele inteligente” şi “Geometria satului”.
Oraşul are nevoie de strategii, politici şi proiecte, a mai enumerat arhitectul. „Clujul are muguri ai trinomului „politician-specialist-comunitate”. Mijeşte schimbarea. Comunitatea e importantă. Nu poţi decide asupra destinului cuiva, fără să îl cunoşti pe acel cineva. Dacă omul nu vrea să treacă strada, degeaba te apuci tu să îl ajuţi să treacă strada”, a spus Ţigănaş, aducând în discuţie un exemplu pentru ceea ce înseamnă apariţia „trinomului” şi implicarea cetăţenilor în decizii care ţin de evoluţia oraşului: procesul de bugetare participativă, aflat anul acesta în derulare.
Cum s-a desfăşurat procedura? Toți cei care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca au putut depune propuneri de proiecte în perioada 17 iulie – 20 august 2017. După etapa de înscriere online, s-a intrat în etapa de analiză a propunerilor de proiecte. Votul public a început din 2 octombrie şi tocmai s-a încheiat. S-au adunat iniţial 338 de propuneri în cadrul procesului de bugetare participativă, arată datele centralizate de municipalitate. De la proiecte “S.F.” la cerinţe rezonabile, locuitorii oraşului au venit cu soluţii proprii la lucrurile care îi deranjează în oraş. Scanând propunerile şi domeniile pe care s-au înscris cele mai multe dintre ele, traficul pare să fie principala problemă a locuitorilor Clujului, dar aceştia au nevoie şi de mai multe zone pietonale, parcuri, locuri de joacă şi spaţii publice. După ce propunerile au fost analizate, s-a făcut o listă de 126 de proiecte eligibile, repartizate pe domenii: alei, trotuare și zone pietonale (24 proiecte), mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației (22 proiecte), spații verzi și locuri de joacă (24 proiecte), amenajare spații publice (16 proiecte), infrastructură educațională și culturală (20 proiecte) și orașul digital (19 proiecte). Amintim că pentru programul de bugetare participativă e disponibilă suma de 2,2 milioane de euro. Din totalul propunerilor înscrise, vor fi selectate doar 15 proiecte prin includerea în bugetul orașului pe anul viitor.
„Majoritatea proiectelor sunt lucruri pe care le-au văzut oamenii în călătoriile lor prin alte părţi. Am văzut scări colorate, să facem şi noi scări colorate! Multe sunt proiecte slabe, care nu schimbă viaţa unui oraş. Dar sunt şi proiecte interesante. Dacă încercăm să vedem unde se formează comunităţi, constatăm că în primul rând în şcoli. Şi multe proiecte interesante sunt legate de şcoli. Părinţii ştiu că viaţa familiei se va lega de şcoală câţiva ani. E o etapă. Trebuie mai mult”, consideră Şerban Ţigănaş, care zice că oraşul mai are nevoie de strategii (de unele reale, nu formale), politici transparente şi proiecte. Şi de încă ceva: admiterea erorilor şi învăţarea din experienţele negative. Cu un exemplu din seria de proiecte-mamut care s-au dovedit până acum nerealiste: Cluj Innovation City-ul din Lomb. Este vorba despre un proiect care, cu toate piedicile din teren, a înghiţit deja mulţi bani publici. Primarul şi cei din asociaţia Cluj IT spuneau că în 20 de ani zona se poate transforma într-un orășel cu 100.000 de locuitori și 20.000 de locuri de muncă. Aici au apărut două centre de afaceri (susținute jumătate cu bani europeni ) pornite de mai bine de cinci ani, care nu se pot însă utiliza din cauză că nu există acces – constructorii se luptă cu alunecări de teren şi apar lucrări pentru care se alocă bani suplimentari.
Pe această temă, citeşte şi:
Dealul cu orășelul clujean al viitorului, sugativă de bani publici
şi
Dealul “de afaceri” al primărie se destabilizează. Noi alunecări de teren s-au activat în Lomb
„Se spunea că acolo se vor concentra toate instituţiile, unităţile de învăţământ, investitorii din IT, un proiect cu drum surpat. Dacă un proiect nu merge, trebuie reanalizat sau chiar abandonat, dacă situaţia e de aşa natură. Să nu fii prizonier într-un proiect eşuat”, spune Ţigănaş. Vorbind despre „oraşul cronic”, preşedintele OAR a ajuns şi la „tratamente”: e nevoie de diagnostic adecvat şi chiar de o a doua părere, dacă „boala” e gravă. „O primărie care se auto-analizează va zice că e cea mai bună”, aminteşte Ţigănaş.
Citeşte şi:
