Închide

Metroul înseamnă pentru Cluj o pădure cu 547.500 de arbori maturi, plantată în oraș

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - iun. 24, 2022 0 415

Șeful de proiect al metroului, Ionel Oprea, a plimbat virtual clujenii pe traseul metroului ușor din Cluj-Napoca, în cadrul unei dezbateri organizate de Primărie în cadrul etapei de obținere a acordului de mediu pentru proiect. Câștigul pentru oraș, a cuantificat Oprea, este scoaterea a circa 30.000 de mașini din traficul clujean, pe zi, echivalentul plantării unei păduri mature cu 547.500 de arbori necesari ca să absoarbă anual cantitatea de dioxid de carbon degajată în atmosferă. De asemenea, reprezentanții firmei Geo Stud, cei care au realizat studiul privind impactul de mediu al proiectului metroului, au trecut în revistă principalele sensibilități de mediu ale proiectului, însă au arătat că în zonele cu săpătură deschisă, chiar și pe perioada șantierului, poluare și zgomotul nu vor fi resimțite de locuitorii din Cluj-Napoca, decât în mică măsură.

 

„La nivelul municipiul se așteaptă o creștere a populației cu 15.000 de locuitori pe kilometru pătrat deci și a numărului de mașini și a poluării. Principalii receptori sensibili ai proiectului sunt elementele de patrimoniu, spațiile verzi, zonele în care se fac demolări și excavații precum și ariile protejate (cea mai aproape este la 800 de metri de proiect -n.red.). Din punct de vede al afectării terenului, solului și subsolul, prin proiect urmează să se excaveze o cantitate impresionantă de pământ, peste 5 milioane de metri cubi însă Primăria a pus la dispoziție suprafețe pentru depozitare situate în afara zonelor locuite. Există și depozite de sare de 27.000 de metri cubi care vor fi valorificate în beneficiul comunităților locale. În cazul depozitelor de sare, ele vor fi amenajate conform din punct de vedere a mediului. Atât sarea cât și pământul vor fi reutilizate. În cazul corpurilor de apă (5 supraterane și unul subteran) există riscul de contaminare, însă prin tehnologia modernă și amenajarea corespunzătoare a zonelor de lucru, acesta este redus la minim. La capitolul biodiversitate, nu există impact. Pe perioada derulării șantierul se așteaptă o creștere a pulberilor în suspensie, însă doar în zona lucrărilor de suprafață. În schimb, în urma implementării proiectului se estimează că se vor disloca un număr important de mașini din traficul clujean, 29.000 de mașini zilnic în 2030 și 120.000 de mașini, zilnic, în 2060, ducând la îmbunătățirea calității aerului, scăderea timpului petrecut în trafic și a ambuteiajelor. În perioada de execuție, prin măsurile propuse, în cazul depășirii valorilor limită pentru poluanții atmosferici se pot amplasa bariere între fronturile de lucru și receptorii sensibili, se vor dispune puncte de curățarea a utilajelor la intrarea și ieșirea din șantier iar pământul excavat se va transporta cu utilaje acoperite, într-un timp cât mai scurt. Din punct de vedere al zgomotului, pe perioada implementării proiectului, se poate înregistra o creștere temporară a nivelului de zgomot, dar se va dispune instalarea de panouri fonoabsorbante, se vor respecta orele de liniște și se va lucra cu utilaje moderne care se vor opri pe perioada staționării. În ceea ce privește patrimoniul, soluții tehnice cu tuneluri suprapuse, consolidările, razele tunelurilor optimizate, nu vor aduce probleme”, au arătat reprezentanții Geo Stud în cadrul dezbaterii pentru obținerea acordului de mediu pentru proiectul metroului, organziată în 23 iunie, în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică al Primăriei.

În cadrul dezbaterii, șeful de proiect Ionel Oprea, a plimbat clujenii pe traseul viitorului metrou ușor din Cluj-Napoca, deocamdată pe Google Eath și a enumerat câteva dintre cifele proiectului, constrângerile și soluțiile propuse pentru depășirea acestora.

Nici masivul de sare din zona IRA nu va mai pune probleme proiectului, a arătat Oprea, având în vedere soluții tehnice propuse de partenerii din echipă, SWS Engineering SpA (cu experiență la Salzburb, orașul sării), mai scumpe, însă care vor permite derularea lucrărilor, inclusiv în masivul de sare din Cluj-Napoca.

„Lucrarea va fi abordată în două etape: Sopor – Sf. Maria și etapa a doua Florești către Sf. Maria. “Teoretic, dacă se asigură cash-flow-ul, lucrarea se poate face în 96 de luni“, a indicat Oprea.

Pe perioada derulării șantierului, circulația transportului public pe axa vest-est nu va fi întreruptă, cu excepția stației din zona Mihai Eminescu, care nu va fi funcțională. Constructorul va fi obligat să asigure, pe perioada execuției proiectului,  circulația pietonală, accesul riveranilor, a ambulanțelor, pompierilor și poliției în zonele organizării de șantier și minime devieri pentru transportul public.

“Afectăm aproximativ 30.000 mp de spațiu verde, dar aproape pe toți îi dăm înapoi ca spațiu verde. Ceea ce se ocupă, cam 6%, sunt ieșirile la suprafață, dar și acelea se pot acoperi cu verde. Tăiem, am estimat, aproximativ 80 de copaci, dar se replantează 160. În această fază avem toate avizele de rețele edilitare. Sunt o serie de dezafectări de drumuri și spații verzi, dar aproape tot ceea ce afectăm, redăm, apoi, spațiului verde, mai puțin 5-6%, dar calculând, vom da orașului 70% în plus spații verzi prin reamenajări urbane”, a mai arătat șeful de proiect.

În cazul clădirilor monument se vor face „injecții” de consolidare pentru a nu se afecta clările monument de pe traseul metroului, adică cele situate pe Calea Mănăștur nr. 1,  Memorandumului nr. 1 și sau Piața Unirii, nr 29.

În 2030 metroul ar scoate din trafic circa 30.000 de mașini, zilnic, ceea ce înseamnă 11 tone CO2 dislocat pe zi și 11.950 de tone de CO2 dislocat din atmosferă anual, adică plantarea în Cluj-Napoca a unei păduri mature cu 547.500 de copaci.

Șeful a proiect a mai spus că numele final al stațiilor, dar și designul acestora la suprafață vor fi stabilite în urma unei dezbateri publice, în cadrul căreia clujenii vor fi bineveniți să aducă propuneri. Dar și că în perioada următoare vor fi terminate și studiile pentru trenul metropolitan care vor urma același parcurs de avizare, inclusiv pe partea de mediu.

Clujenii vor putea circula cu viitorul metrou cu același abonament sau bilet pe care îl folosesc și pe elelalte mijloace de transport în comun.

„Pentru partea de taxare, am prevăzut un sistem care se va integra cu sistemul CTP-ului, decizia strategică privind operatorul încă nu este luată, dar din punct de vedere al sistemului, indiferent cine va fi operatorul, el va trebui să se integreze în acest sistem de taxare, astfel încât oameni care circulă cu troleul să circule și cu metroul, cu același abonament”, a  mai arătat Ionel Oprea.

Conform analizelor finale din studiul de fezabilitate finalizat în 2021, numărul total de călători necesar a fi transportați este de 164.400 călători/zi în anul punerii în funcțiune (anul 2030) respectiv 246.000 călători/zi în anul 2060, adică 60.006.000 călători/an, la punerea în funcțiune, respectiv 89.790.000 călători/an în 2060.

„Proiectul nostru este un proiect de metrou ușor, magistrala are o lungime de 20 de kilometri, cu 19 stații subterane, un depou subteran. Și materialul rulant este ușor, față de metroul din București este la jumătate, ca dimensiune pe lungime. Metroul beneficiază de un sistem de automatizare a traficului fără mecanic, e complet automatizat, ceea ce permite o circulație foarte rapidă a trenurilor, astfel încât, ca și capacitate, se apropie de metroul din București. E important de știut încă de la început că necesitatea proiectului rezidă încă din dimensionarea cererii de transport: estimăm că la punerea în funcțiune integrală a acestui metrou, se va apropia ca număr de călători de Magistrala 2 din București, pe nord-sud, care este cea mai încărcată din București. Estimăm că vom avea 160.000 de călători pe zi, în timp ce magistrala 2 a avut în 2019 maxim 190.000/zi”, a arătat mai spus Oprea.

În cadrul dezbaterii online (urmărită de 20-30 de persoane) nu s-a adus nicio obiecție proiectului pe partea de mediu. Directorul de dezvoltare din Primărie, Ovidiu Cîmpean, a spus că s-au formulat obiecții în scris la Agenția pentru Protecția Mediului dar și că acestora li s-a răspuns de aceeași manieră. Mai mult, reprezentanții Geo Stud au citit o întrebare, din mediu online, prin care se cereau informații cu privire la afectarea ariilor protejate de pe traseul proiectului căreia au spus că deja i-au răspuns în cadrul prezentării.

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare