Închide

Membru al Comisiei de Urbanism despre construirea pe Canalul Morii: "Ceea ce se întâmplă e înfiorător"

EconomieTop NewsUrbanism by Kristina Reştea - oct. 08, 2014 2 1152

 

 

Canalul Morii, al cărui curs a fost „mobilat” cu o serie de construcții de-a lungul vremii, ar trebui protejat de invazia imobiliară. Ideea a fost relansată în cadrul unei ședințe a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) din cadrul primăriei, când un dezvoltator privat a propus construirea unui imobil cu funcțiuni mixte în zona fostei incinte a fabricii Clujana.

Planul Urbanistic Zonal prin care proiectanții au propus schimbarea funcţiunii zonei Câmpul Pâinii a fost discutat la una dintre ședințele din septembrie ale CTATU și a fost inițiat de societatea Coratim, care are deja în zonă un imobil reconvertit în clădire de birouri, în aria fostei platforme Clujana.

Terenul disponibil pentru acest nou proiect are aproape 4.000 mp și se învecinează cu imobile cu același regim de înălțime propus acum, dar cu funcțiuni mixte – comerț și birouri. Dezvoltatorii de la Coratim vor schimbarea încadrării de zonă industrială (terenul se află parţial în fosta incintă Clujana) în zonă funcţiuni mixte. „Imobilul propus va avea aceeași înălțime cu imobilul Coratim de aici și propunem o zonă mixtă, comerţ servicii şi locuire”, a spus proiectantul angajat de Coratim. Astfel, regimul de înălțime propus pentru noua clădire ar fi de subsol, parter, cinci etaje și alte două retrase, potrivit prezentării, cu asigurarea a 132 de locuri de parcare, dintre care 100 la subsol.

Arhitectul șef al municipiului a amintit de importanța zonei de protecție față de calea ferată și a propus ca imobilul din față să fie destinat birourilor, iar locuințele să fie amplasate în spatele parcelei, pentru asigurarea unei distanțe mai confortabile a funcțiunilor rezidențiale față de calea ferată. Propunerea a fost susținută și de un alt membru CTATU, de arhitectul Șerban Țigănaș, care însă a atras atenția și asupra „jocului” cu regimul de înălțime. „Se pune problema calității locuirii în imediata proximitate a căii ferate. Susţin propunerea să aveţi două corpuri de clădire – unul de birouri și unul de locuinţe. În secţiune nu e nicio retragere sau aceasta e minoră. Când ai o clădire cu opt niveluri supraterane scrii „8 niveluri supraterane”. Acolo sunt şapte etaje cinstite. Pentru o locuire, acest regim ar putea să se mai domolească”, a arătat Țigănaș.

Arhitecta Ioana Agachi, membră în comisie, a fost cea care a atras atenția asupra unui alt aspect neglijat, care nu este tratat cu suficientă considerație nici în cazul proiectului Coratim: Canalul Morii. „Ar trebui instituite nişte Planuri Urbanistice Zonale în lungul apelor. Se întâmplă ceva infiorător, oamenii încearcă să îşi ducă casele foarte aproape, iar malurile acestui râu se degradează. Aceste cursuri de apă, mai ales Canalul Morii, care înseamnă şi istorie pentru oraș, ar trebui să capete atenţie”, a subliniat Agachi.

Fără să prelungească discuția privind viitorul Canalului Morii, membrii CTATU au formulat cerințele în cazul proiectului care a readus în atenție subiectul: distanță mai mare față de cursul de apă, realizarea a două clădiri în cadrul proiectului și privilegierea zonei de promenadă, stabilindu-se că proiectanții trebuie să revină cu o altă variantă în comisia „mică” (operativă).

În urmă cu câțiva ani, la una dintre primele dezbateri privind Planul Urbanistic General, membrii echipei de proiect precizau că Parcursul Someşului şi Canalul Morii vor fi reglementate ca zone protejate în noul PUG, încă neintrat în vigoare.

 

Ce vor proprietarii

 

Până una alta, proprietarii de terenuri din zona cursului de apă se ocupă fiecare de parcela sa. „Noi chiar am propus să facem acolo un mic părculeț, ne trebuie și nouă pentru sala de evenimente. Este prevăzut pe terenul nostru un părculeț de vreo 400 mp”, a precizat Marius Bejan, unul dintre asociații Coratim. Acesta a mai menționat că proiectul este unul cu perspective de a se realiza anul viitor, în funcție de pregătirea fondurilor necesare. Planul de a construi locuințe în zonă a fost motivat de cererile exprimate de angajații companiilor cu sediu în fosta clădire Clujana, acum Coratim Business Center. „Ne-au zis că s-au săturat să facă naveta. Deci am avea clienți pentru această componentă de proiect, unde ar cam 100 de apartamente”, a mai precizat Bejan. 

Canalul Morii a fost nu doar neglijat în planurile imobiliare, ci și invadat de gunoaie, după cum au sesizat chiar cetățenii din oraș.

Citește și

Canalul Morii, groapa de gunoi a Clujului

2 comentarii

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.