Un turnuleţ de 12 etaje (în proiect), acum „ieşit din pământ” (în teren), un ansamblu bandajat cu bannere şi înconjurat de schele, aproape de termenul de finalizare, spectrul câtorva turnuri din vremuri de boom imobiliar şi planuri pentru pentru alte clădiri de CUT „generos” se intersectează în zona străzilor cu nume de oraşe din care ajungi în câteva minute în centrul municipiului. Zona Flacăra-Abator, lansată acum câţiva ani ca posibilă variantă de loc bun de transformat în „centru financiar-bancar” (în opinia celor cu terenuri aici) e departe încă de vreun „City” de sticlă, dar e fundal de şantiere de toamnă şi unul dintre locurile din oraş încă interesante pentru cei care îşi mai permit să construiască.

În zona unde se intersectează nume de oraşe (străzile Ploieşti, Constanţa, Bucureşti) şi unde maşinile parchează pe trotuar, e deocamdată mix vesel de funcţiuni: cramă „dobrogeană”, comerţ contemporan cu haine în stradă, aliniate-atârnate în faţa uşii, o vopsitorie, vreo două fabrici cu geamuri sparte şi bun potenţial imobiliar, alături de spaţii care anunţă firme de IT sau cabinete notariale. Câteva macarale completează peisajul în care se mai pot ghici, pentru cei care îşi amintesc vremurile de avânt imobiliar, şi fantomele turnurilor care nu au mai apucat să se ridice, dar şi alte fantome de turnuri încă posibile.

Platinia lui Puşcaş se pregăteşte de lansare

La intersecția Ploiești-Constanța, compania Florisal, controlată de omul de afaceri Vasile Pușcaș (cu activități în domeniul salubrității, ginere al ministrului Transporturilor Ioan Rus) are în lucru un ansamblu de birouri și locuințe. Terenul este situat pe parcelă de colț și are o suprafață de 3.600 mp la dispoziție. O clădire de birouri, de şapte etaje, încadrată de două corpuri rezidenţiale (86 de apartamente), cu patru etaje şi încă două retrase se apropie de final de lucrări.  La primele discuţii după lansarea proiectului, câţiva vecini nemulțumiți s-au plâns de dimensiunea noului proiect, iar șeful echipei care elaborează noul Plan Urbanistic General al oraşului s-a exprimat împotriva propunerii. După unele modificări de proiect, Florisal a obţinut însă autorizaţia de construire, a demarat lucrările, iar acum dezvoltatorii se pregătesc de închiderea şantierului. Termenul de finalizare a fost anunţat pentru finalul anului, dar, potrivit reprezentanților dezvoltatorilor, apartamentele au fost în mare parte contractate, cu toate că preţul mediu de vânzare se situează la limita superioară a costurilor de achiziţie de apartamente în oraş: 1.200 euro/mp (la stadiu semifinisat).

Turnuleţul care a adus în Cluj CUT-ul de 9

Peste drum se află în şantier probabil cel mai controversat dintre proiectele în construcţie în zonă: turnul de birouri de 12 etaje Europa Business Center, dezvoltat de asociații ImoFinance și cel care a “generat” întocmirea PUZ-ului cu un Coeficient de Utilizare a Terenului – record de 9. Despre acest proiect unul dintre membrii CTATU care s-a exprimat constant împotriva aprobării, arhitectul Eugen Pănescu, spunea că ar fi un „abuz urbanistic”, în vreme ce reprezentanţii dezvoltatorului vin cu argumentul că proiectul a obţinut toate avizele necesare de la instituţiile abilitate. Dincolo de cotroverse, în şantier lucrurile se mişcă, iar turnul cu nume de continent creşte la intersecţia Ploieşti-Constanţa. Acesta va avea preponderant birouri (suprafață închiriabilă de 9.600 mp), dar și spații comerciale și va fi livrat după primul semestru al anului viitor, potrivit planurilor anunţate. Terenul pentru clădirea de 12 etaje are o suprafaţă de doar 1.050 mp. EBC îi are ca asociaţi pe Matei, Monica şi Antonia Miko, societăţile ImoInvest şi ImoFinance. Ultima reprezintă o asociere de zeci de investitori, printre care Mircea Ilea, Radu Şter, Sorin Ghiţe, Valentin Nicola, Vasile Sabău. Preşedintele ImoFinance, Iosif Pop, a fost cel care a lansat ideea că zona ar fi una potrivită pentru un „centru financiar-bancar” al Clujului.

Mai urmează…

Turnuleţul Europa BC a ajuns chiar să fie invocat drept exemplu şi de alţi proprietari de terenuri din zonă, iar una dintre noile idei de proiect vine din partea familiei senatorului PDL Alin Tișe, prin societatea Central Business Plaza (care îi are ca asociați pe soția și fratele senatorului), în asociere cu Ioan Chiș. Conform planurilor expuse în primăvară în ședința de Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism , proiectul vizează un imobil cu funcțiuni mixte de nu mai puțin de 12 etaje, pentru un teren situat pe str Ploiești 9-11, de aproximativ 1.600 mp. Conform propunerii susținute de proiectantul desemnat să se ocupe de avizare, noua clădire ar avea funcțiuni mixte (spații comerciale, birouri și 38 de apartamente). În timp ce promotorii noului turnuleţ invocă exemplul din vecinătate al proiectului cu 12 etaje EBC (deci cu regim de înălţime similar cu cel dorit de „Central Business Plaza”), membrii CTATU au fost de părere la prima prezentare că proiectul se poate ajusta şi că propunerea ar aduce un imobil cu indici mult peste ceea ce poarte suporta zona și departe de ideile noului Plan Urbanistic General care ar trebui să intre în vigoare în acest an. De asemenea, membrii Comisiei Zonale a Monumentelor s-au exprimat împotriva proiectului propus în zona vechiului cartier evreiesc.

Se lucrează la Flacăra nouă

Unul dintre cele mai noi proiecte anunţate aparţine companiei de IT iQuest, care are în pregătire planurile pentru platforma fostei fabrici Flacăra. Aici, foştii proprietari, nemţii de la LBBW Immobilien, aveau în plan cinci clădiri cu până la 22 de etaje, cu locuinţe, spaţii hoteliere, comerciale şi birouri. Acum, biroul Dico şi Ţigănaş pregăteşte noul proiect pentru noul proprietar, proiect gândit în două etapte. Prima fază preconizată pentru terenul de pe strada Someșului se referă la realizarea birourilor pentru IQuest, pentru proprii angajați. Cea de-a a doua etapă se va realiza după terminarea primei faze, care este acum obiectivul principal. Ar urma să apară în locul fostei fabrici birouri, dar şi servicii: grădiniţă, centru spa şi relaxare şi spaţii publice. Potrivit planurilor proprietarilor, lucrările de construcții vor demara la începutul anului viitor. Se păstrează clădirea principală Flacăra, care are parter și trei etaje. Prima etapă va avea parter și patru etaje.

To be continued

Celălalt mare proiect din zonă desenat în anii de boom imobiliar fusese pregătit pentru Piața Abator: proiectul Riverfront, realizat cu implicarea omului de afaceri Arpad Paszkany, care includea în planşe un centru comercial, birouri şi locuinţe, cu maximum 20 de etaje. Partenerii de afaceri regândesc proiectul departe de regimul de înălţime conturat pe vârf de piaţă. În zonă se mai află în pregătire un proiect imobiliar pe strada Someșului, pentru terenul de 7.000 mp al fabricii Napochim. În acest caz,  acţionarii au aprobat recent divizarea societăţii şi crearea unei firme care preia patrimoniul imobiliar.

Terenuri cu mare potenţial, dar…

Arhitect implicat în noul proiect Flacăra pentru iQuest, Şerban Ţigănaş, membru în comisia de urbanism a oraşului şi preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, a descris pentru Actualdecluj.ro cum vede „centrul financiar” unde se lucrează la proiecte. „Nu cred că e o efervescență imobiliară specială, sunt doar două proiecte în șantier și încă două la nivel de intenție, încă neautorizate. Primul dintre cele două proiecte, cel al IMO Invest a dospit vreo 7 – 8 ani, Beyfinul se străduiește de vreo 4 ani să configureze o clădire de locuințe după părerea mea nu foarte adecvată acolo, iar la mică distanță, în piața Abator, terenurile cu enorm potențial pentru proximitatea centrului Clujului, au adus până acum mai multe proiecte, dar se împlinesc circa 20 de ani de încercări fără nicio evoluție. Napochimul nu pare a se grăbi, iar clădirea de pe strada Ploiești, pe care o văd pe fereastră, se descompune încet sub efectul mâncătorilor de fier vechi. Pe de altă parte, pentru fostele zone industriale, de producție sau depozitare din centru și proximitatea lui e firesc să se dezvolte proiecte imobiliare. Păcat că primăria nu are nicio contribuție în a recupera astfel de terenuri pentru destinații publice, sau dotări care lipsesc, parcaje, etc. Totul depinde de ceea ce fac investitorii privați, care pot fi generoși și vizionari, sau veroși și speculanți”, a subliniat Ţigănaş.

Citeşte şi

Locul unde milionarii și politicienii își ridică turnurile laolaltă

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.