Primarul Emil Boc a prezentat sintetic, pe plăcinte și grafice, cum s-a făcut contrucția bugetară pe anul acesta și cum s-au împărțit banii.

Câțiva cetățeni, un consilier local, un membru USR au intervenit să facă propuneri de proiecte care ar trebui să se regăsească în bugetul acestui an. Toate, după cum a spus primarul, au fost luate în considerare, formal. Despre unele a spus că sunt prinse, despre altele că vor fi, despre o parte că sunt proiecte de durată. Nu s-a făcut nicio modificare în proiectul de buget lansat în dezbatere publică.

Pilonii construcției bugetare enumerați de Boc sunt: planificarea multianuală a proiectului conform Strategiei de Dezvoltare, menţinerea facilităţilor privind investiţiile şi locurile de muncă, susţinerea municipiuluica şi centru naţional şi internaţional de Inovare, Cercetare şi IT, soluţii la principala provocare a oraşului: decongestionarea traficului și Cluj-Napoca, oraşul cu cel mai înalt standard de calitate a vieţii în România.

Ce au cerut oamenii

Revoluționarul Aurel Coltor spune că nu s-au făcut plăcile de intrare în oraș. Laudă primăria că a dat fonduri pentru comemorările Revoluției și spune că anul acesta Asociația pentru Adevărul Revoluției a cerut fonduri la nivelul anului trecut și, desigur, cere să i se aprobe alocarea de bani. Mai subliniază că statuia lui Cuza e prea aproape de stradă și ar trebuie refăcută piațeta și mutată, astfel încăt la sărbătoarea de 24 ianuarie,  Ziua Unirii Mici să poată participa cât mai multă lume. Mai deplânge aglomerația din oraș și cere un clopot care să conducă cu sunetul morții din Cimitirul Central al Orașului, până la groapă.

Boc răspunde că a dispus să se continue finațările la nivelul anului trecut pentru asociații și fundații, că aceste cereri sunt în evaluare și că este convins că Asociația pentru Adevărul Revoluției va fi luată în calcul. Despre piața cu statuia lui Cuza spune că aceasta va fi reabilitată într-o etapă ulterioară, având în vedere că cei de la monumente au recomadat primăriei să facă în primă fază un concurs de soluții pentru zona Lucian Blaga – Napoca – Eroilor, iar zona spre Cuza Vodă – Prefectură să facă obiectul unei alte competiții.

Marius Pașca, președintele comitetului de părinți de la școala Iuliu Hațieganu, aduce din nou în atenția lipsa spațiului în această școală și cere soluții, așa cum s-a discutat anul trecut, prin achiziționarea clădirii fostei poște. Cererile, spune el, le-a făcut în spiritul valorilor promovate de primar la construcția bugetară – investiția în infrastructură în calitatea vieții și cere astfel de investiții și în copii.

Boc promite că anul acesta va fi găsită o soluție pentru această școală, cu scuza că anul trecut se terminaseră banii de la capitolul bugetar destinat achiziționării de imobile și de aceea nu s-a putu face nimic. Managerul Gheroghe Șurubaru susține chiar construcția unui corp nou pe terenurile școlii, însă primarul e convins că prima variantă e mai bună deoarece durează mai puțin.

Bancherul Iosif Pop care prezidează și organizația civică Consiliul Civic Local (CCL) intervine și trece în revistă propuneri de la CCL preluate în bugetul lui 2017 – concursul pentru Someș, decolmatarea lacului din Gheorgheni, Muzeul de Speologie Emil Racoviță (prins formal în buget cu un concurs de idei). Vorbește de estica orașului, de repunerea în valoare a canalului Morii prin alocare bugetară, reabilitarea Pieței Mihai Viteazul, atacarea soluțiilor de platforme de stocare mașini la intrările în oraș în condițiile în care studii făcute arată că 38% din mașinile care circulă în Cluj sunt din afara județului, chiar de cumpărarea Continentalului și de refacerea sa de către primărie.

Boc îi mulțumește lui Iosif Pop. Spune că managerul Gheorghe Șurubaru coordonează proiectul parcării supra sau sub terane pe care primăria o dorește în parteneriat cu Bila-Carrefour și că viceprimarul Dan Tarcea are în lucru cu cei de la aeroport un proiect de parcare la aeroport. Primarul promite proiecțele punctuale de reabilitare spații care ar putea să vizeze și bucăți din Canalul Morii.

Fundația Desire a adus din nou în atenție problemele locative ale romilor segregați de primărie la groapa de gunoi a orașelui, în comunitatea Pata Rât. Un reprezentant atrage atenția că oamenii nu pot fi educați dacă n-au curent electric sau baie în propria locuință.

Boc spune că în primul rând primăria are în vedere susținerea programelor de educație, dar și că are proiecte de locuințe sociale și lucrează la proiectul viitorului cartier din Borhanci, ba chiar spune că primăria vrea să continue proiectul cartierului de pe Valea Gîrbăului anunțat în parteneriat cu armata, proiect abandonat.

Liderul consilierilor PSD, Dan Morar, intervine și pune întrebări. Spune că i-ar plăcea ca anul acesta primăria să diminueze cota de majorare de 500% pentru cei care nu își întrețin clădirile. Ridică la fileu și mingea fondurilor europene pe care primăria și le-a propus să le atragă în 2017. Boc îi amintește că cei din Guvern trebuie să dea mai întâi drumul la finanțări.

O membră a USR aduce în discuție probleme legate de curicula școlară, de spațiile verzi, de deschiderea curților școlilor, de toaletarea arborilor, de nevoia de a extinde sistemul Cluj Bike, de a face parcări pentru biciclete sau de a planta copaci în curțile șcololor, acum pline de betoane. De altfel, USR a postat on-line amendamente la bugetul lui 2017.

Valentin Costea, vecin cu parkingul Negoiu. Intervenine și spune că a aflat că anul acesta se va face. Boc spune că noiembrie e termenul. Dacă ducem execuția bugetară pe 0, nu ne mai rămân bani să facem nimic în 2018, continuă el. Întreabă de ce primăria nu încasează mai bine impozitele și taxele – jumate din clujeni nu plătesc, nici cei care au concesiuni și închirieri. Spune că a venit la dezbatere ca să se implice, după ce copii săi au ieșit în stradă și i-au predat lecția implicării. Avansează chiar posibilitatea că trebuie să i se dea ca temă de la primărie să facă voluntariat, anunțând că e primul care se face voluntar la copiii din Pata Rât.

Un alt cetățean atrage atenția că aplicația pentru parcări are nevoie de adaptări serioase pentru că dă rateuri. Primarul zice că e vina firmei din Piața Unirii care a tăiat cablurile și de aceea au mai fost rateuri pentru parcare cu barieră din Unirii. Ba ceilalți oficiali anunță că a fost o problemă și cu bariera parkingului, smulsă de un șofer. Situația a fost restabilită, a anunțat șeful Serviciului parcări, Florin Bugnar.

Cum e bugetul propus pe 2017

Valoarea bugetului general pe 2017 este de 1.350.999.000 lei (300 de milioane de euro), din care bugetul de funcționare reprezintă 907.324.000 lei (peste 201 milioane de euro), respectiv bugetul de dezvoltare 443.675.000 lei (peste 98 milioane euro).

În 2016, la contrucția bugetară de la început de an, valoarea bugetului general era de 1.116.388.238 lei (circa 247 de milioane de euro) din care bugetul de funcționare reprezenta 767.953.238 lei (peste 170 milione euro), respectiv, bugetul de dezvoltare 348.435.000 lei (circa 79 de milioane de euro).

La fel ca în 2016, bugetul din acest an este contruit tinând cont de o listă de 16 obiective prioritare.

Multe din prioritățile anului trecut, abandonate în bugetul din 2017  

Bugetul pe anul trecut al primăriei s-a concentrat pe finalizarea proiectelor începute cu bani europeni: drumul Făget, centrele de afaceri de pe dealul Lomb, drumul din Lomb, lucrările de modernizare de la școala Agârbiceanu, liceul Avram Iancu și liceul Mihai Eminescu. Dintre acestea, investițiile din Lomb rămân încă cu o bulină neagră, acestea fiind scoase din lista de priorități pe anul acesta.

Ca și în 2016 și anul acesta transportul public rămâne printre priorități, 2017 fiind anul în care primăria vrea să extindă “pilotul” de 300 metri de benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun deja amenajate în Cluj-Napoca pe axa este-vest din oraș.

De asemenea își propune să pună în circulație troleibuzele comandate anul trecut dar și să cumpere 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai și 10 autobuze electrice. Pe lista din 2016 figurau podul Traian, podul Porțelanului și a pasarelei pietonale din Grigorescu, dar și continuarea proiectului de pietonalizare a pieței Unirii sau modernizarea ștrandului Sun (bazin olimpic acoperit cu balon căruia primarul i-a spus transpformarea ștrandului Sun într-un aqua park modern) și a pieței Oser din subordinea Regiei Autonome a Domeniului Public  (proiecte începute tot anul trecut). Dintre aceste, primele trei obiective se vor realiza probabil în 2017, dar dintre ele prioritate rămâne doar modernizarea Pieței Unirii.

Ca proiect nou al bugetului din 2016 a fost pus pe tapet cartierul de case pentru tineri din Borhanci. Adică fostul proiect Casarom pe care primăria l-a reșapat prin demararea unor noi studii de urbanism care să configureze respectivul cartier. Acesta a dispărut de pe lista priorităților bugetare de anul acesta. Tot în 2016, primarul Boc a anunțat că administrația locală se va implica în celelălalt proiect de cartier cu 100.000 de locuitori în 10 ani – Cluj Innovation Park din Lomb, proiect lăudat de Comisia Europeană. Adică vor fi terminate studiile de fezabilitate și prefezabilitate ca mai apoi să se găsească investitorii (și desigur miliardul de euro) care să facă acest proiect în Lomb, unde și primăria își va termina proiectele pionier pentru viitorul oraș al inovării – centrul pentru industrii creative, centrul TEAM și drumul. Aceste proiecte au fost trecute în linia doi, din pricina problemelelor legate de alunecările de teren pe care primăria le are de rezolvat în Lomb.

În schimb, lista din 2017 aduce ca prioritate digitalizarea activității primăriei, cu mențiunea că cel mai important eveniment din domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, conferința Open Innovation 2.0 din acest an va avea loc la Cluj-Napoca.

Un alt proiect prioritar în 2016 era baza sportivă din Gherogheni pe care primăria o face în parteneriat cu Compania Națională de Investiții dar și susținerea proiectelor Capitalei Culturale Europene Cluj-Napoca și a alocărilor pentru cultură, sport, culte și sănătate, cel puțin la nivelul financiar din 2015. Baza sportivă a fost terminată și inaugurată. Cluj-Napcoa a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană în favoarea Timișoarei, însă primăria și-a asumat să susțină din bani proprii implementarea programului cultural.

Aceasta este o linie prioritară pentru 2017. Cu mențiunea că activitățile culturale vor fi susținute la nivelul anului trecut, dar vor demara și programe culturale derulate de Casa Muncipală de Cultură din subordinea primăriei (preluată de Florin Moroșanu, cel care a coordonat dosarul de candidatură la titlul european, după eșec) dar și de Centrul Cultural Cluj (fosta Asociația Cluj-Napoca 2021, preluată de Ștefan Teișanu, cel care a fost director și în 2016, anul eșecului).

Menținerea gratuităților pentru pensionari rămâne o linie nelipsită din bugetul fiecărui an în Cluj-Napoca.

2017 aduce ca proiecte noi demararea programului multianual pentru asfaltarea arterelor din extensiile Clujului (despre care în 2016 se anunța că se va face prin contractarea unui credit bancar), finalizarea unui parking suprateran și începerea altor trei, amenajarea primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, atragerea de bani europeni pentru reabilitarea a 30 de noi blocuri, dezvoltarea unui sistem de îngrijiri la domiciliul (pornit anul trecut), extinderea sălii polivalente, amenajarea a trei parcuri pentru câinii cu stăpân și realizarea unui patinoar artificial pe lacul Chios.

Care e lista de priorităși pe 2017

1. Demararea unui nou program multianual de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului.
2. Introducerea în circulaţie a 8 noi troleibuze şi achiziţia publică a altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice.
3. Crearea de benzi dedicate pentru transportul în comun pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor.
4. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.
5. Finalizarea unui parking suprateran şi începerea lucrărilor de construcţie la cel puţin 3 noi parkinguri.
6. Pentru cartiere curate, se vor iniţia lucrările de amenajare a primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.
7. Atragerea de finanţări europene pentru reabilitarea termică a cel puţin 30 de noi blocuri.
8. Finalizarea etapei a doua a reabilitării Pieţei Unirii şi pietonalizarea laturii de vest.
9. Dezvoltarea unui sistem public de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, bolnave, vulnerabile sau singure.
10. Deschiderea unei creşe pe str. Donath nr. 238, începerea construcţiei unei creşe pe str. Gr. Alexandrescu nr. 47A şi modernizarea creşei de pe Septimiu Albini nr. 91.
11. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”.
12. Extinderea capacităţii Sălii Polivalente la peste 9.300 de locuri, urmând să găzduim Campionatele Europene de Gimnastică şi o grupă a Campionatului European de Baschet Masculin.
13. Susţinerea activităţilor culturale, sportive şi religioase din municipiu cel puţin la nivelul anului anterior. În anul 2017 începem implementarea programului cultural derulat de Casa Municipală de Cultură şi de Asociaţia „Centrul Cultural Clujean”.
14. Digitalizarea activităţii administraţiei. Orașul nostru va fi gazda celui mai important eveniment internaţional în domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, Conferinţa „Open Innovation 2.0”.
15. Amenajarea a 3 noi parcuri pentru câinii cu stăpân şi extinderea Centrului destinat câinilor comunitari de pe strada Bobâlnei.
16. Realizarea unui patinoar artificial în Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.

AICI, lista de priorități pe 2016: 

Buget mai mic ca în 2015 pentru investițiile primăriei. Unde vor merge banii

VEZI ȘI:

CU CE BANI A ÎNCEPUT anul 2015 PRIMARIA – E gata proiectul de buget al orașului pe 2015. Primăria are peste 1,1 miliarde de lei și o propunere de cheltuire a banilor

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.