Localitatea-satelit a Clujului Apahida „riscă să devină un nou Florești” imobiliar, spun cinci asociații din Cluj. Cum răspunde echipa din spatele noului PUG

Comuna Apahida, aflată în vecinătatea municipiului Cluj-Napoca, „riscă să devină un nou Florești printr-o dezvoltare urbanistică fără spații publice de tip parcuri, scuaruri și fără alte spații verzi urbane respectiv terenuri de joacă terenuri de sport și alte asemenea destinații”. Asta spun în spațiul public cinci asociații din Cluj, care au depus astăzi la Primăria Apahida, Consiliul Județean și Agenția de Protecția Mediului o poziție în acest sens. Prin acest document, organizațiile semnalează că Planul Urbanistic General al comunei, plan aflat în dezbatere publică, are foarte puține spații verzi propuse de-a lungul Someșului. În replică, reprezentanții echipei de proiect spun că nu se dorește „o floreștenizare a Apahidei” și că, în lipsă de terenuri publice, soluția propusă este de condiționare pentru dezvoltarea noilor teritorii de realizarea de spații verzi sau rezervarea de teritorii. Arhitectul Rareș Drăgan le recomandă ONG-urilor chiar „să genereze presiunea necesară pentru ca administrația să își asume achiziția/expropierea de terenuri strategice”.

Documentul e semnat de Asociația Societatea Organizată Sustenabil – S.O.S, Asociația Pro Apahida, Clubul de Cicloturism Napoca – CCN, Asociația miniMASS și Asociația Clujul Sustenabil.

Acestea cer „o dezvoltare sustenabilă a comunei Apahida prin crearea unui coridor verde albastru la Someș mai amplu decât cel din propunerea actuală de Plan Urbanistic General (PUG)”.

„Din partea de est a municipiului Cluj-Napoca, pe tot parcursul Someșului pe teritoriul comunei Apahida, până în Jucu, pe o distanță de aproximativ 16 kilometri, nu există rezervat teren care să rămână sau să devină spațiu cu acces public nelimitat sau cel puțin funcțiune publică, adiacent cursului râului. Asta deși atât în Apahida, cât și în actuala zonă industrială a Clujului se preconizează dezvoltări imobiliare care să aducă în apropierea Someșului câteva zeci de mii de rezidenți”, se arată în documentul trimis spre administrația locală.

În poziția înaintată autorităților locale, semnatarii arată că sunt nemulțumiți că Planul Urbanistic General, aflat în dezbatere publică, prevede în Apahida doar realizarea unui coridor extrem de îngust la râu, care nu va avea puncte de interes sau obiective publice, așadar va fi mult mai puțin atractiv pentru locuitori.

Cele cinci asociații mai atrag atenția că, în aceste condiții, potențialul râului Someș va fi foarte puțin valorificat și chiar compromis, deoarece presupusul culoar albastru ar fi de fapt numai o alee pietonală și o pistă de biciclete între apa râului și un șir cvasicontinuu de hale industriale, locuințe individuale sau colective.

„Remarcăm că un coridor pietonal și velo la râu este prevăzut în actuala redactare a documentației de actualizare PUG strict pe limita de protecție a cursului de apă, impusă prin Legea Apelor nr. 107/1996, zonă unde oricum nu se poate construi din punct de vedere legal. Adică prioritatea pentru conceptul de culoar verde-albastru, acceptată declarativ, pare în realitate extrem de redusă”, mai notează reprezentanții celor cinci asociații.

Campania „Someș, culoar verde albastru” presupune realizarea unui coridor ecologic la râu, dar conectat la spații verzi ample, ceea ce nu există în propunerea de PUG Apahida.

„Există un mare potențial oferit de cursul natural al râului și arealul limitrof, încă neacoperit de construcții industriale. Pentru aceste construcții se pot oferi amplasamente mai bune decât în preajma unui curs de apă. O astfel de dezvoltare, cum este cea actuală, ce își propune să permită construire compactă a întregii zone până la malul Someșului, este evident una care urmărește doar profitul pe termen scurt și nicidecum o dezvoltare durabilă și interesul pe termen lung a locuitorilor.

Pentru viitorii locuitori care vor fi într-o rază de 1000 de metri față de Someș, trebuie luat în calcul faptul că ei își vor dori o calitate a locuirii la nivelul unei țări dezvoltate. Varianta actuală propusă de PUG  întoarce localitatea și mai mult cu spatele la râu, în loc să întoarcă Apahida cu fața la râu, lucru care ar duce la creșterea calității vieții”, se arată în poziția depusă la Primăria și Consiliul Local Apahida.

Cele cinci asociații propun un calendar de consultări reale pe tema PUG și aderarea Primăriei Apahida la un Consiliu al Apei prin intermediul căruia se pot conecta Clujul metropolitan la râu și spațiile verzi din jurul său prin piste, alei, mobilier urban, parcuri și arii naturale urbane.

„De o asemenea măsură de lărgire a culoarului verde la Someș în urma despăgubirii proprietarilor privați, vor putea profita pe viitor toți locuitorii zonei metropolitane de acest extraordinar potențial recreativ, ecologic, peisagistic, de mobilitate sustenabilă. Acest lucru poate fi avantajos și pe alte linii, pe care le prezintă Someșul Mic și care poate fi încă păstrat și valorificat superior cu eforturi administrative și financiare minimale pe teritoriul comunei Apahida – un potențial pe care puține unități administrativ-teritoriale îl mai au dar multe și l-ar dori”, notează cei cinci semnatari.

Planul Urbanistic General al comunei Apahida este în dezbatere publică până marți 14  decembrie 2021.

„Un intravilan prea ambițios”

Noul PUG al Apahidei prevede că spații verzi și servicii se vor reglementa prin Planuri Urbanistice Zonale, spune arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță. Acesta menționează însă că documentul aduce și elemente de planificare „bine gândite”. „Noul PUG al comunei își propune un intravilan prea ambițios și necorelat cu posibilitățile economice de dezvoltare a infrastructurii. Sunt elemente de planificare bine gândite, însă implementarea propunerilor este componenta dificilă. Ar trebui pornite PUZ-urile publice, asumate de administrația locală, și corelate cu necesitățile locuitorilor”, consideră Claudiu Salanță.

Ce spune echipa din spatele noului PUG despre tema „Florești – Apahida”

„În toate etapele de elaborare a PUG-ului, dar și în dezbateri am prezentat condițiile de urbanizare propuse pentru Apahida ca o reacție la presiunea demografică și imobiliară. Am spus întodeauna că nu ne dorim o floreștenizare a Apahidei, iar pentru aceasta am generat seturi de reguli specifice pentru zonele de extindere și chiar am comunicat și publicat vizualizări schematice ale regulamentului și exemplificări”, precizează arhitectul Rareș Drăgan, care lucrează la noul PUG Apahida.

Referitor la tema spatiilor verzi: „plecam de la un teritoriu cu 0,03 mp de spațiu verde per cap de locuitor si de la o cazuistică judiciară din sentințe câștigate împotriva PUG Cluj care ne restrânge dreptul de a stabili spații verzi pe terenuri private fără o strategie financiară asumată de autorități. Cu toate conditionările, dincolo de parcurile și pădurile publice existente sau în formare pe terenurile primăriei, soluția pe care am propus-o este de condiționare pentru dezvoltarea noilor teritorii de realizarea de spații verzi sau rezervarea de teritorii. Astfel, prin PUZ-uri dezvoltatorii vor completa plaja de spații verzi într-o logică ce va fi mediată de Comisia de urbanism”, susține arhitectul.

Acesta a ținut să sublinieze că echipa din care face parte susține demersurile ONG-urilor care militează pentru spatii verzi și, implicit, pentru creșterea calității vieții, „pentru că niciodata acestea nu vor fi destule chiar dacă atingem pargurile administrative”. „Le recomandăm acestora să genereze presiunea necesară pentru ca administrația să își asume achiziția/expropierea de terenuri strategice pentru astfel de investiții chiar și într-un plan de perspectivă dacă bugetele actuale nu o permit. Culoarul din lungul Someșului ar fi unul dintre acestea, dar nu numai”, a spus Drăgan.

„Cred că trebuie să găsim o cale de mijloc”

Primarul Apahidei, Grigore Fati, spunea chiar azi, într-o emisiune Ziua Live, că lipsa spațiilor verzi reprezintă o problemă majoră în comuna clujeană.

„Noi încercăm să nu ducem la o situație ca cea din Florești. În ceea ce privește spațiile și zonele verzi, și noi stăm foarte rău. Avem cam 5% suprafețe împădurite în comuna Apahida, iar în satul Apahida avem poate 0,1%. Noi am început deja acțiuni de împădurire pentru a mai remedia din această problemă. Apahida a devenit foarte interesantă pentru dezvoltatorii imobiliari. Cred că trebuie să găsim o cale de mijloc pentru a rezolva problemele. Există niște chestiuni pe care le vom lămuri prin regulamentul de urbanism, care va fi adoptat odată cu PUG-ul. Ca termen, dacă sunt optimist, va fi gata la finalul anului viitor. Acestea trebuie să treacă prin avizare la vreo 26 de instituții”, a mai spus Fati.

Proiectanții de la Atelier RVD au prezentat o primă variantă a PUG-ului pregătit în comuna Apahida într-o ședință de început de an, în comisia de urbanism a județului.

Câteva date. Doi din trei lucrători din comuna Apahida vin din zona metropolitană. Doi din trei apahideni nu lucrează în comună. 16% din trafic este local, iar restul este trafic de tranzit. Drumurile și-au depășit capacitatea de trafic. Din 2018, de când s-a început lucrul la Planul Urbanistic Zonal pentru comuna Apahida, situată lângă Cluj-Napoca, populația comunei a crescut de la 10.000 la 12.500 de locuitori. Proiectanții care lucrează la PUG-ul comunei spuneau că pregătesc o calitate a vieții superioară în comună, având în vedere presiunea demografică care se anunță.

Specialiștii din comisia de urbanism a județului i-au felicitat pe proiectanți pentru viziunea strategică și ambițiile noului PUG pregătit în Apahida

Vezi și:

Localitatea fără niciun copac pe domeniul public în care oamenii protestează că n-au canalizare și nici drumuri asfaltate. Ce au cerut specialiștii înainte ca PUG-ul Apahida să fie gata

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.