Închide

Cel mai votat proiect propus de oameni în oraș, cu bani din bugetul pe 2022 al Primăriei din Cluj-Napoca

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - dec. 09, 2021 1 4189

La ediția din 2021 a programului de bugetare participativă susținut de Primăria Cluj-Napoca, din cele 20 de proiecte declarate eligibile, cea mai votată inițiativă cetățenească a fost realizarea de piste de biciclete și alei pe malurile pâraielor Gârbău, Calvaria, Popii sau Becaș, proiect aflat deja în atenția administrației locale care a anunțat că are un astfel de plan odată cu dezbaterile publice organizate în cadrul realizării Stategiei Integrate de Dezvoltare Urbană de către experții Băncii Mondiale. Următoarele două proiecte vizează amenajarea unui minipoligon de educație rutieră pentru copii dar și modernizarea și accesibilizarea parcului Iuliu Prodan.

 

În urma etapei de vot online a celor 20 de proiecte propuse de clujeni și declarate eligibile  în cadrul procesului de bugetare participativă din 2021, lista cu cele 15 proiecte finaliste pe care, potrivit regulamentului, Primăria și le asumă pentru a fi implentate cu bani din bugetul local pe 2022, arată astfel:

 

  1. Biciclete/alei pe malul pâraielor Gârbău, Calvaria, Popii, Becaș – 679 de voturi;
  2. Educaţie rutieră pentru copii, minipoligon – 448 voturi;
  3. Parcul Iuliu Prodan accesibil și primitor pentru toți cetățenii – 382 voturi;
  4. Panouri fotovoltaice on grid  amenajate pe blocuri /acoperișuri plate /parcări – 327 voturi;
  5. Parcul Detunata, centru de comunitate – 308 voturi;
  6. Mens sana in corpore sano – 264 voturi;
  7. Capace colorate zâmbete adunate – 162 voturi;
  8. Pumptrack modular în Baza Sportivă Gheorgheni, La Terenuri și pe Malul Someșului – 158 voturi;
  9. Acoperișul Verde – 146 voturi;
  10. Parc Iris 2 – 140 voturi;
  11. Stâlpișori colorați la creșe, grădinițe și școli – 104 voturi;
  12. Umbrirea artificială a locurilor de joacă – 100 de voturi;
  13. Încurajăm cititul prin artă sustenabilă – 50 voturi;
  14. Mini-scene culturale – 45 voturi;
  15. Incluziv – comunitate incluzivă pentru membri de la 0 la 100 ani – 29 de voturi.

Pe listă sunt 6 proiecte de la categoria Spații verzi și locuri de joacă, 5 proiecte de la secțiunea Amenajare spații publice și mobiler urban, cele 2 proiecte de la categoria Infrastructură educațională și culturală, plus câte un proiect de la categoriile Alei trotuare și zone pietonale și Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației. 

La etapa de anul acesta a bugetării participative, Primăria a selectat mai puține proiecte care au intrat în cursa de votare online. Față de edițiile din anii precedenți, au fost și mai puțini cei care au votat. Activiștii din Cluj au semnalat că municipalitatea ar trebui să explice de ce numărul celor care votează aceste proiecte a scăzut și de 12 ori față de ediția din 2017, la începutul demarării acestui proiect prin care Primăria și-a asumat să implementeze cu bani din bugetul local proiecte dorite de clujeni în oraș. De asemenea, ei au criticat și faptul că procesul susținut de instituție e unul pur formal prin care instituția a ajuns să selecteze doar proiectele pe care oricum vrea să le facă în oraș.

În prima etapă a procesului de bugetare participativă de anul acesta s-au depus 103 proiecte: 24 de inițiative la categoria Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației, alte 20 de proiecte la secțiunea Alei, trotuare și zone pietonale, 18 proiecte  la categoria Spațiile verzi și locurile de joacă, 18 proiecte la secțiunea Amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public), 17 la categoria Infrastructură educațională și culturală și 6 proiecte la secțiunea Orașul digital. Din acestea au rămas în cursa finală doar 20 de proiecte, după ce aparatul tehnic al Primăriei le-a trecut prin cele 9 filtre de eligibilitate prezentate pe site-ul dedicat procesului: să corespundă unui obiectiv de interes general; să fie sau să poată fi asimilate unei investiţii aflate în aria de competenţă a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca şi care vizează un spaţiu public: să nu intre în aria altor programe ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca cum sunt finanţările destinate ONG-urilor, structurilor sportive etc; să nu fie contrare sau incompatibile cu planuri sau proiecte ale municipalităţii aflate în derulare; să nu aibă un caracter comercial sau publicitar; să nu aibă un caracter politic sau etnic, să nu genereze cheltuieli de funcţionare importante (întreţinere, plata unor drepturi de autor etc.) după implementare; să fie clar delimitate spaţial şi să nu fie prea vagi; să se încadreze în bugetul maxim alocat unui proiect (150.000 de euro). 

Adrian Dohotaru, fost deputat și activist la SOS, a criticat modul în care Primăria gestionează bugetarea participativă. „Adică, foarte discreționar, fără dezbateri și preselectând proiecte pe care deja vrea să le facă. Plus că municipalitatea prioritizează dintre proiectele votate ce i se pare mai glam și mai „creativ”, nu neapărat ce e mai necesar. Cine nu se revoltă, care e lux, oricum, într-o societate în care fiecare se descurcă pe cont propriu, cu attention span minuscul pentru treburi publice, devine și mai indiferent, iar cifrele de participare în scădere o arată de la an la an. Mă aștept la o scădere și mai mare a participării pentru că primăria nu are cum să explice rațional de ce sunt declarate neeligibile proiecte de creșe în Piața 1 Mai sau de piste de biciclete în Mărăști sau amenajări de parcuri în Dâmbu Rotund doar pentru că nu se încadrează în bugetul de 150.000 de euro, oricum extrem de arbitrar impus. Totuși, când părți din Primărie înclinau pentru unele proiecte anii trecuți, de ce acceptau ca fiind eligibile proiecte câștigătoare pentru Canalul Morii sau Parcul Est, care se fac și pe proprietăți private? Își închipuie cineva că reabilitarea Canalului Morii pe 10 km de oraș se face cu 150.000 de euro? Sau că Parcul Est, pe care îl susținem deja de peste 10 ani, pe 66 de hectare se face cu 150.000 de euro? Doar proiectarea costă mult mai mult! Atunci, de ce se schimbă arbitrar criteriile de selecție de la an la an având același regulament? De ce regulamentul nu e trecut printr-o Hotărâre de Consiliu Local ca în alte orașe? O altă problemă majoră e că Primăria spune că nu intervine decât pe domeniul public al municipalității. Prima dată când am propus bugetarea participativă, am făcut referire expres ca Primăria să preia o parte din campusul Iuliu Prodan. Iar acum avem unul dintre cele mai frumoase parcuri din Cluj, ca urmare a înțelegerii dintre USAMV și Primărie, la o inițiativă civică. Ei bine, pe baza actualului regulament propunerea mea de atunci, singurul parc din cartierul Zorilor, era declarată neeligibilă, în loc de a intra în negocieri cu alte instituții publice sau privați care pot beneficia la rândul lor de astfel de investiții publice”, semnala activistul după ce Primăria a anunțat proiectele care au intrat în cursa finală.

Vezi și: Primăria a ales 20 inițiative ale cetățenilor din totalul de 103 și a dat startul votului online. Cele mai dorite vor fi implementate din bugetul local în 2022. Activiștii acuză instituția că acționează discreționar când alege proiectele finaliste

Un comentariu

  1. de-a lungul culoarului vaii Popii trebuie si circulatie auto, nu doar velo, ca sunt multe strazi infundate ce pornesc din str Campului pana la parau. Toate acelea trebuie legate printr-o circulatie, sa se decongestioneze traficul de pe strada Campului.

Scrie un comentariu

Articole similare