Închide

Primăria a ales 20 inițiative ale cetățenilor din totalul de 103 și a dat startul votului online. Cele mai dorite vor fi implementate din bugetul local în 2022. Activiștii acuză instituția că acționează discreționar când alege proiectele finaliste

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - sept. 14, 2021 0 275

Primăria a dat startul la începutul săptămânii etapei de vot a proiectelor finaliste în cadrul procesului de bugetare participativă din Cluj-Napoca, ajuns în al patrulea an de când a fost lansat. Au fost declarate eligibile 20 proiecte dintre cele 103 proiecte depuse.

Activiști din Cluj care au foat încântați de alte inițiative din cele 83 respinse de Primărie, critică municipalitatea și spun că acționează discreționar, fără dezbateri și preselectând proiecte pe care deja vrea să le facă. În plus, au spus că municipalitează prioritizează dintre proiectele votate ce i se pare mai glam și mai „creativ”, nu neapărat ce e mai necesar. Autoritatea publică locală a respins anul acesta chiar și un proiect propus de unul dintre experții Băncii Mondiale, Marcel Heroiu din echipa care lucrează la Planul Integrat de Dezvoltare Urbană 2021-2027 (cu bătaie în 2030).

 În prima etapă a procesului de bugetare participativă de anul acesta s-au depus 103 proiecte: 24 de inițiative la categoria Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației, alte 20 de proiecte la secțiunea Alei, trotuare și zone pietonale, 18 proiecte  la categoria Spațiile verzi și locurile de joacă, 18 proiecte la secțiunea Amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public), 17 la categoria Infrastructură educațională și culturală și 6 proiecte la secțiunea Orașul digital.

Din acestea, după ce aparatul tehnic al Primăriei le-a trecut prin cele 9 filtre de eligibilitate prezentate pe site-ul dedicat procesului: să corespundă unui obiectiv de interes general; să fie sau să poată fi asimilate unei investiţii aflate în aria de competenţă a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca şi care vizează un spaţiu public: să nu intre în aria altor programe ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca cum sunt finanţările destinate ONG-urilor, structurilor sportive etc; să nu fie contrare sau incompatibile cu planuri sau proiecte ale municipalităţii aflate în derulare; să nu aibă un caracter comercial sau publicitar; să nu aibă un caracter politic sau etnic, să nu genereze cheltuieli de funcţionare importante (întreţinere, plata unor drepturi de autor etc.) după implementare; să fie clar delimitate spaţial şi să nu fie prea vagi; să se încadreze în bugetul maxim alocat unui proiect (150.000 de euro). 

Astfel, au intrat în etapa de vot final 20 de proiecte, după cum a anunțat la începutul săptămânii Primăria. Etapa de vot se va desfășura exclusiv online, pe platforma www.bugetareparticipativa.ro, în perioada 13 septembrie – 28 noiembrie 2021.  Cetățenii pot vota un proiect din fiecare domeniu, iar proiectele finaliste vor fi selectate în ordinea numărului de voturi, indiferent de categoria din care fac parte. Pentru a putea vota, este necesară crearea unui cont pe platforma www.bugetareparticipativa.ro sau autentificarea pe platformă, dacă există deja un cont creat. Pot vota persoanele care se află în aria teritorială a municipiului Cluj-Napoca.

Cele mai multe proiecte selectate, 8 inițiative, sunt la categoria Spații verzi și locuri de joacă:

Umbrirea artificială a locurilor de joacă,

Acoperișul verde – crearea de astfel de spații pe clădirile din Cluj-Napoca,

Pumptrack modular în Baza Sportivă Gheorgheni, La Terenuri și pe malul Someșului, amenajarea

Parc Iris 2 – amenajarea zonei

Mens sana in corpore sano (adică înființarea unor ansambluri de aproximativ 30 mp, cu design rezultat în urma unui concurs de proiecte organizat de Universitatea de Artă și Design, amplasate pe spațiile verzi dintre blocuri, ce aparțin de Primărie și care să includă:  două mese de șah, pavimentul zonei, cărări de acces care să unească pavimentul cu aleile din zonă, iluminatul zonei, grupuri statuare formate din diferite piese de șah în mărime naturală, pentru aspectul urbanistic),

Capace colorate, zâmbete adunate – instalarea în 5 parcuri de joacă a câte 19 recipiente pentru colectarea capacelor din plastic cum sunt cele de la apa îmbuteliată, sucuri, lapte, iaurt

Locuri de joacă eco – Acest proiect propune dotarea locurilor de joaca (unde e posibil) cu spații unde copiii să invețe valoarea conservarii, a reutilizarii si reciclarii produselor prin activitati de handmade care sa stimuleze creativitatea, interacțiunea și colaborarea.

Echipamente sportive în Parcul Kovari, singurul din cartierul Gruia unde nu există astfel de facilități.

Tot 8 proiecte au rămas în cursă și la categoria Amenajare spații publice și mobiler urban:

Mobilier urban -adică mai multe bănci în Cartierul Grigorescu, pe spații publice, în special pe strada Hațeg nr. 11 la bloc s3 scara 1 și vizavi de panemar Hațeg,

Panouri fotovoltaice pe blocuri, acoperișuri, parcări

Încurajăm cititul prin artă sustenabilă adică realizarea unor instalații din materiale reciclabile, sub formă de carte, care să fie puse în puncte cheie prin oraș pentru încurajarea cititului.

Iluminat stradal – adică instalarea lui pe strada Ghimeșului

Coșuri de gunoi accesibile bicicliștilor

Mini-scene culturale – crearea de locuri de mici dimensiuni, ca niște scene, în care pot lua naștere mici concerte ad-hoc susținute de artiști stradali

Parcul Detunata – centru de comunitate – adică instalarea de foișoare în acest parc

Incluziv – comunitate incluzivă pentru membri de la 0 la 100 de ani – proiect care implică să se instaleze în locurile de joacă din cartierul Grigorescu, zona Donath mobilier urban care să favorizeze activitatea comună a adulților, vârstnicilor și copiilor aduși de aceștia în aceste zone

La secțiunea Infrastructură educațională și culturală au rămas în cursă două proiecte: Stâlpișori colorați la creșe, grădinițe și școli și un proiect care vizează educație rutieră pentru copii – minipoligon care presupune crearea une astfel de facilități în Cluj-Napoca.

La categoriile Alei trotuare și zone pieronale și Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației au rămas în cursă câte un proiect: Parcul Iuliu Prodan – accesibil și primitor pentru toți cetățenii și amenajarea de piste de biciclete – alei pe malul pârâurilor Gârbău, Calvaria, Popii, Becaș.

Adrian Dohotaru, fost deputat și activist la SOS, critică modul în care Primăria gestionează bugetarea participativă. „Adică, foarte discreționar, fără dezbateri și preselectând proiecte pe care deja vrea să le facă. Plus că municipalitatea prioritizează dintre proiectele votate ce i se pare mai glam și mai „creativ”, nu neapărat ce e mai necesar. Cine nu se revoltă, care e lux, oricum, într-o societate în care fiecare se descurcă pe cont propriu, cu attention span minuscul pentru treburi publice, devine și mai indiferent, iar cifrele de participare în scădere o arată de la an la an. Mă aștept la o scădere și mai mare a participării pentru că primăria nu are cum să explice rațional de ce sunt declarate neeligibile proiecte de creșe în Piața 1 Mai sau de piste de biciclete în Mărăști sau amenajări de parcuri în Dâmbu Rotund doar pentru că nu se încadrează în bugetul de 150.000 de euro, oricum extrem de arbitrar impus. Totuși, când părți din Primărie înclinau pentru unele proiecte anii trecuți, de ce acceptau ca fiind eligibile proiecte câștigătoare pentru Canalul Morii sau Parcul Est, care se fac și pe proprietăți private? Își închipuie cineva că reabilitarea Canalului Morii pe 10 km de oraș se face cu 150.000 de euro? Sau că Parcul Est, pe care îl susținem deja de peste 10 ani, pe 66 de hectare se face cu 150.000 de euro? Doar proiectarea costă mult mai mult! Atunci, de ce se schimbă arbitrar criteriile de selecție de la an la an având același regulament? De ce regulamentul nu e trecut printr-o Hotărâre de Consiliu Local ca în alte orașe? O altă problemă majoră e că Primăria spune că nu intervine decât pe domeniul public al municipalității. Prima dată când am propus bugetarea participativă, am făcut referire expres ca Primăria să preia o parte din campusul Iuliu Prodan. Iar acum avem unul dintre cele mai frumoase parcuri din Cluj, ca urmare a înțelegerii dintre USAMV și Primărie, la o inițiativă civică. Ei bine, pe baza actualului regulament propunerea mea de atunci, singurul parc din cartierul Zorilor, era declarată neeligibilă, în loc de a intra în negocieri cu alte instituții publice sau privați care pot beneficia la rândul lor de astfel de investiții publice”, semnalează activistul.

El susține că două dintre inițiativele pe care dorea să le susțină anul acesta deoarece aduc beneficii clare comunități nu au ajuns în etapa de vot: o alee pietonală, de biciclete, plus spații verzi care să lege Făget – Câmpului – Mănăștur – campus USAMV – spre centru pe Pârâul Popii dar și un ghid de spațiu public pentru garajele demolate (adică crearea unei alei de 2,5 kilometri în Mănăștur prin demolarea garajelor).

Ca să fie corectate neajunsurile, Dohotaru a propus public înființarea unui departament în Primărie  pentru a ști exact cine sunt responsabilii de acest proces, pentru a ține legătura cu ei privind implementarea proiectelor, dar mai ales pentru a gândi designul procesului, care ar trebui realizat împreună cu societatea civilă. Dar și renunțarea la plafonul maxim pentru proiecte sau la condiția ca el să se deruleze pe domeniul public.

Un alt proiect respins de Primăriei vine chiar de la un expert al Băncii Mondiale, Marcel Heroiu, din echipa care lucrează la Planul Integrat de Dezvoltare Urbană 2021-2027 care conturează direcțiile asumate de muncipalitate pentru dezvoltarea orașului și atragerea de fonduri europene. Heroiu propunea continuarea proiectelor de modernizare și pietonalizare a străzilor din inima Clujului și crearea unui centru ca în afară:

Elaborarea documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) pentru următoarele străzi din Centrul Vechi: Gheorghe Șincai, Samuil Micu, Brassai Samuel, David Ferenc, Cotită. Primăria Cluj-Napoca a reușit o performanță fantastică, de a pune în ultimii ani întreg Centrul Vechi la punct. Cu excepția celor 5 străzi propuse pentru modernizare aici, toate celelalte spații publice majore din Centrul Vechi au fost deja reabilitate sau modernizate. Practic, numai aceste 5 străzi au mai rămas de rezolvat pentru a avea un centru «ca afară»”, se arăta în inițiativă. 

Sursă foto: Facebook

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

  • Articole similare