Închide

Liberty a primit acceptul să facă locuințe în parcul tehnologic. Ce primește orașul?

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - dec. 10, 2019 1 966

Dezvoltatorii parcului tehnologic Liberty au primit acceptul Primăriei să pornească o nouă etapă de proiect după reconversia clădirilor fostei fabrici de mobilă, care presupune construirea de clădiri noi de birouri dar și de locuințe. Mai precis două imobile de locuințe, trei imobile destinate funcțiunilor de birouri-servicii dar și un corp de clădire pentru o grădiniță. Ultima funcțiune adusă în proiect i-a extaziat pe oficialii Primăriei din comisia de urbanism, doar-doar orașul să  primească o altfel de donație.

Fiind un proiect de restructurare din zona industrială, el vine la pachet cu un contract de restructurare asumat de beneficiar în care e trecută contribuția sa la binele comunității, așa că viceprimarul Dan Tarcea a cerut să știe ce oferă cei de la Liberty orașului în schimbul permisiunii de a construi pe cele 4,5 hectare unde se intenționează dezvoltarea etapei noi a proiectului.

Proiectul nou al celor de la  Liberty Technology Park a fost anunțat încă din primăvara lui 2018 când dezvoltatorii parcului spuneau că vor să valorifice restul de parcele disponibile pe platforma fostei fabrici Libertarea. Aici s-au renovat clădiri existente și s-a ajuns în două faze de proiecte la 17.000 de mp de birouri deservite de o incintă publică, totul pe 1/3 din teren. Liberty Technology Park Cluj a fost lansat în 5 decembrie 2013 fiind o inițiativă a Fribourg Capital sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza, fost premier în Republica Moldova și fost vicepreședinte Rompetrol. Pentru restul suprafeței diponibile, Nina Moldovan – CEO Liberty TP – spunea că se doresc preponderent birouri dar și locuințe, dar într-o formulă diferită, locuințe individuale, adică studiouri, apartamente de închiriat care să răspundă în primul rând profilului celor 2000 oameni tineri angajați la companiile care au sedii la Liberty.

„Proiectul va fi majoritar de birouri. Încă există cerere în piață și nu ne așteptăm să scadă în perioada următoare. 70% dintre companiile pe care la avem chiriașe sunt din IT, restul sunt servicii suport IT sau servicii gen restaurant sau clinică medicală”, mai spunea Moldovan pentru Actualdelcluj.ro.

Pentru noul proiect de populare a incintei, Sturza anunța în 2018 că vrea un partener. Acesta a apărut oficial în septembrie 2019 când s-a anunțat că după negocieri de 1 an, dezvoltatorul imobiliar White Star Real Estate și un fond de investiții al unei universități americane de top au preluat Liberty Technology Park (cele cinci clădiri de birouri existente, dar și restul terenului cu proiectul nou imobiliar în stare avansată).

Proiectul imobiliar nou al celor de la Liberty TP a revenit în atenția Comisiei de Urbanism a Primăriei la o ședință de la final de noiembrie 2019. Atunci, proiectanții de la Arch Design au revenit cu temele făcute după discuțiile precedente de la urbanism când arhitecții din comisia Primăriei au cerut o serie de modificări ale proiectului. Arhitectul Victor Mihăilescu din partea proiectanților a intervenit la ședință și a spus că s-au achitat de exigența de a prevedea o stradă în vestul ansamblului pentru a se contura un viitor acces spre platforma industrială Mucart, unde de asemenea se dorește un proiect de restructurare. Cei din comisie s-au arătat interesați dacă strada va fi făcută iar proiectanții au răspuns că va exista un drum complet, din strada Gării, însă odată cu evoluția proiectelor de restructurare din zonă, exemplificând și cu cel de la Armătura. Proiectanții au mai arătat că au prevăzut agrement pe malul Nadășului și că au scos grădinița ca un corp independent, cu parter și un etaj.

Cei care conduc comisia au ținut să spună că proiectului nu ar fi trebuit să îi lipsească contractul de restructurare în care este enunțat câștigul pentru oraș, așa cum prevede PUG pentru zonele de restructurare.

Auzind de grădiniță, viceprimarul Dan Tarcea s-a interesat asupra câștigului orașului, odată cu acest proiect de restructurare. „Ce primește orașul?”, a întărit Tarcea.

„Cele două stații pentru închiriere biciclete, drumul, dar și faptul că incinta Liberty TP rămâne cu acces public”, a fost informat de proiectanți.

„Și grădinița?”, a continuat vicele. „Privată”, i-a răspuns arhitectul-șef Daniel Pop. „Cât e o stație din asta pentru biciclete, investiția?„, a continuat viceprimarul. ” Peste 20.000 de euro și facem două”, l-au lămurit proiectanții.

Arhitectul Vlad Negru a intervenit în discuție și a spus că proiectul a fost îmbunătățit considerabil față de primele variante prezentate în comisie. El a mai afirmat că de la 4 imobile de locuințe s-a ajuns la 2 și prin propunerea de amenajare a imobilelor în teren s-a ajuns la crearea de spații de calitate.

În final, comisia a acceptat proiectul. Primarul Boc nu a fost prezent la discuții privind acest punct.

(sursa foto, proiect Liberty TP, Arch Design)

PUZ-ul de restructurare Liberty propune pe un teren de peste 4,5 hectare două imobile de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+5E+R+Et, două imobile cu functiuni mixte, de birouri și servicii, cu un regim de înălțime  (1-3)S+P+5E+R+Et, un imobil de birouri și servicii cu un regim de înălțime (1-2)S+P+5E+R+Et și un corp de clădire cu funcțiunea de grădiniță, regim de înălțime (1-2S)+P+1E. „Înălțimea la atic/cornișă a imobilelor de locuire colectivă va fi de 19,3 m, cu înălțime totală de 25,5 m, iar cea a clădirilor ce adăpostesc funcțiuni mixte va fi de 22 m la atic cu o înălțime totală de 28 m. Subsolul va fi divizat în 3 zone, una care deservește cele două cădiri de locuințe colective, un alt tronson va fi realizat în zona corpurilor A și H, deservind cele două clădiri și cele existente pe amplasament, iar al treilea tronson va asigura locurile de parcare pentru corpurile F și G. Subsolurile adăpostesc 1.068 de locuri de parcare pentru autoturisme (dintre care 39 pentru persoane cu dizabilități) și 717 pentru biciclete”, se arată în proiectul Liberty.

Până în 2018, Primăria se ferea să pronunțe „contract de restructurare”

Toți investitorii/arhitecții care îi reprezintă și toți cei cu funcții de conducere de la Primărie au fugit după descinderile procurorilor anticorupție în instituție (soldată cu arestarea și condamnarea fostului primar Sorin Apostu) de contractul de restructurare urbană propus în Planul Urbanistic General pentru reconversia zonelor industriale din Cluj.

Ceea ce s-ar propune prin aceste contracte pentru oraș în schimbul permisivității construirii ar putea fi considerată șpagă dată pentru ca un proiect urbanistic să fie aprobat. Cine și-ar asuma așa ceva?! Apoi, ce ar trebui să oferi Primăriei ca să te lase să construiești ceea ce propui într-o astfel de zonă și cum s-ar cântări ceea ce fiecare investitor trebuie să ofere? Ori s-ar crea un precedent al prețului plătit pentru oraș (asta trebuie să dai ca proiectul să-ți treacă), ori o inechitate printre arhitecți/investitori (unii ar da mai mult alții mai puțin).

Așa s-a fugit ani în șir de la noul PUG de aceste contracte de restructurare, un instrument de negociere urbanistică adusă în atenția Primăriei de elaboratori pentru a debloca situația multor proiecte imobiliare din oraș, dar și pentru ca acesta din urmă să câștige de pe seama transformării zonelor industriale.

Abia de la începutul lui 2018 au început să apară pe ordinea de zi la Consiliul Local astfel de contracte care însoțeau proiecte urbanistice din zona de restructurare a Clujului. Primele contracte de acest gen au fost promovate de proiectanții de la Arhimar și de cei de la ArchDesign.

Detalii: Primele contracte de restructurare urbană. Ce câștigă orașul de la Chimu Căpușan și frații Buzoianu

Cum va arăta proiectul nou al Liberty TP

(sursa foto, proiect Liberty TP, Arch Design)

 

(sursa foto Cover, proiect Liberty TP, Arch Design)

Un comentariu

  1. Nu trebuie oferit primariei nimic, ci fiecare investitor sa-si rezolve in primul rand dotarile pentru investitia pe care o propune. Evident, daca ai o scoala sau o gradinita in preajma, nu as pune investitorul sa mai construiasca una, insa daca propune sute de apartamente, atunci l-as obliga sa contribue la lucrarile de extindere a dotarii de invatamant, pentru ca investitia lui va creste numarul de cereri. Ori isi face gradinita, ori contribue , acolo unde e posibil, la extinderea unei dotari publice existente. Daca isi face el gradinita , insa nu mai vrea sa se complice cu administrarea ei, cu gasirea unui operator, atunci poate fi preluata de primarie, care oricum are un deficit de unitati de invatamant prescolar.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.