Labirintul Justiției: cum te descurci în cea mai alambicată clădire a Clujului, în care ai nevoie de hartă

Intri pe ușa masivă, mergi înainte, apoi la stânga, după 20 de metri o iei la dreapta, străbați coridorul, treci de scări, o iei la dreapta. E cel mai scurt traseu de la intrare până la singurul automat de cafea, în cea mai alambicată clădire a orașului, în care ai nevoie de hartă ca să te descurci. actualdecluj.ro vă urează să n-aveți nevoie să intrați niciodată în această clădire, așa că vă arată interiorul labirintoidului Palat al Justiției din Cluj.

Cu nu mai puțin de patru curți interioare plus alte două cu acces restricționat, la care se adaugă șase luminatoare – curți interioare de câțiva metri pătrați, nemaipunând la socoteală sutele de metri liniari de holuri și faptul că toate acestea se desfășoară pe trei nivele, plus două noi etaje deschise recent, vă puteți face o idee despre cum un justițiabil care intră în impozantul Palat al Justiției poate găsi sala de judecată unde-i e analizată cauza – sau, dacă trebuie să întâlniți un procuror, avocat, judecător sau funcționar. E de departe cea mai complicată clădire a orașului, mult mai alambicată decât celebra piață Mărăști, care nu-i ajunge nici la genunchi.

Judecătorul Liviu Ungur, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel, râde: e de 14 ani în această clădire și de aceea nu îi pare complicată. De ce? Pentru că are planuri ale fiecărui etaj, agățate pe pereți în zonele publice, ca un fel de hărți de nivel. Aici sunt trecute toate încăperile în care au loc procese, ba chiar sunt colorate, în funcție de instanță: sălile de judecată ale Curții de Apel au o culoare, ale Tribunalului Cluj alta și, în fine, ale Judecătoriei Cluj-Napoca au o altă culoare. Adăugați numărul fiecărei săli de judecată la această hartă colorată și justițiabilii, cu aceste ajutoare la îndemână, ar putea găsi sala în care au nevoie să ajungă – aceasta teoretic: nu sunt puține cazurile în care oamenii dezorientați au cerut ajutorul celor pe care i-au găsit în clădire, chiar și judecători, ca să ajungă unde au nevoie.

Vezi mai jos ce spune judecătorul Liviu Ungur:

Partea mai proastă e că o simplă îndrumare verbală, în această clădire complicată, nu e suficientă. Judecătorul Simona Trestian, la Tribunalul Cluj din 2006, explică: de foarte multe ori s-a rătăcit ea însăși, mai ales la început. „Nici acum nu am fost în toate aripile, şi nu mă refer la partea nou construită. De exemplu, dacă stau în curtea interioară şi mă uit spre cele patru laturi ale clădirii, trece un timp până să-mi dau seama ferestele căror birouri sau săli de judecată le văd. Poate e totuşi doar o chestiune de slabă orientare în spaţiu”.

Am întrebat-o pe judecătoarea Trestian cum apreciază complexitatea cladirii din punctul de vedere al justitiabililor. „Pentru ei mă gândesc că e foarte greu. De multe ori, eu îi conduc până unde vor să ajungă pentru că explicaţiile ar fi prea lungi şi nu ar reţine traseul”.

Am făcut un tur al clădirii – doar în zonele publice, accesibile justițiabililor, fără a intra în zonele destinate judecătorilor și procurorilor, care fac clădirea și mai complicată. Turul a durat 7 minute, în viteză:

Am întrebat un arhitect, fără să-i dăm niciun fel de indicii, care e cea mai complicată clădire a orașului. A avut trei mențiuni: Piața Mărăști, Palatul de Justiție și clinica de Chirurgie I. Șerban Țigănaș face topul celor mai complicate clădiri din oraș, în viziunea sa: „alambicat, labirintoid cred că înseamnă complicat, inadecvat în fond, producător de dezorientare și confuzii. Caracteristica asta cred că depinde mult și de utilizator, nu numai de clădirea însăși, care poate să fi fost concepută cu un scop și să fi devenit prin ocupare altceva. Dau un exemplu, clădirea unde fucționează actualmente Prefectura, a fost inițial construită pentru Cameră de comerț, apoi a devenit altceva, pentru că să ajungă Consiliul județean și Prefectură simultan. În perioada aceea, înainte de a se muta Consiliul Județean în ceea ce a fost construit pentru Vamă, în Mărăști, era după mine una dintre cele mai labirintice construcții cu destinație publică. Acum lucrurile s-au schimbat, dar din păcate clădirea în care e Consiliul județean e foarte slabă, nu are standardul unei clădiri publice administrative.  O altă clădire în care te poți pierde e ansamblul Tribunal, judecătorie, Curte de Conturi etc, Palatul Justiției – asta nu înseamnă că ea nu a fost bine gândită la ora nașterii ei, dar prin amplificarea funcțiunilor și utilizare poate fi, pentru cei care nu lucrează acolo, complicată.  Dacă mă refer la ansamblul clinicilor, de pe stradă omonima, iar e un caz de evoluție a programului de arhitectură, de la fază pavilionară, de acum un secol, dinainte de descoperirea antibioticelor care făceau că diferitele secții să fie voit separate pentru a evita infecțiile intraspitalicești la cerințele unui spital modern, cu toate integrate, cerințe la care evident ansamblul respectiv nu răspunde. Dacă mă refer la clinica de Chirurgie 1, de pe Iasilor și Croitorilor, cu felurite extinderi și încropeli care au încercat să rezolve problemele apărute în timp, pot spune că și ea concurează la a fi complicată, adică nefuncțională, oricum departe de standardele unui spital din secolul nostru.  Nici Direcția de Finanțe nu e departe de a fi sub pretențiile pentru o astfel de instituție, având în vedere că circuli, adevărat la aer, pe cursivele de la diferite etaje și cauți birouri care nu sunt conectate între ele.  Nu aș încheia fără a menționa o clădire privată, halucinantă că organizare, piața Mărăști – rebuie să o știți, cea neterminată, amestecată, supraîncărcata, un adevărat bazar oriental împlântat în Cluj”.

La sfârșit notăm două elemente inedite ale clădirii: deși în fiecare zi sute de oameni îi calcă pragul și stau cu orele pe băncile de pe holuri sau în sălile de judecată, în clădire se află un singur automat de cafea, în zona vestiarului avocaților. În plus, deși alambicata clădire are sute de metri liniari de holuri, nu veți găsi nicio priză decât în birouri – sau una singură la patru metri înălțime. „Nu am remarcat până acum că nu sunt prize, dar o fi pentru că din punct de vedere al specificului muncii noastre nu avem ce fel de aparate să conectăm la curent pe holuri. Acum înţeleg şi de ce există toate acele cabluri prin clădire când vin televiziunile să filmeze”, conchide judecătoarea Trestian.

Puțină istorie și câteva cifre:

Clădirea Palatului Justiției a fost construită între anii 1898 și 1902 și are valoare de monument istoric.

în clădirea Palatului de Justiție funcționează Judecătoria Cluj-Napoca, Tribunalul Cluj, Tribunalul Comercial, Curtea de Apel Cluj și Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj. În imediata vecinătate funcționează secția exterioară a Penitenciarului Gherla și Serviciul Teritorial Cluj al Direcției Naționale Anticorupție.
Clădirea are o suprafață desfășurată de aproape 20.000 metri pătrați și o amprentă la sol de 11.400 metri pătrați. A fost proiectată, în urmă cu un secol, pentru destinația pe care o are și acum, adică activitatea Justiției într-un oraș care atunci număra 50.000 de locuitori, mai puțin de o cincime din populația actuală. Conform unei prezentări oficiale numărul curților interioare ajunge la 13, pentru lumină naturală și ventilație.

Nici un comentariu

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.