Istoria blocului cu un singur balcon din Cluj

Blocul cu un singur balcon din Piața Mihai Viteazul, Cluj-Napoca, reprezintă o curiozitate arhitecturală probabil unică în România. Construit în 1961, imobilul situat la numărul 9A a fost proiectat de arhitectul Zoltán Balázs, care a emigrat în Ungaria în anii ’70.

Una dintre fațadele blocului prezintă un singur balcon, amplasat la etajul al patrulea din cinci. Au fost țesute mai multe teorii privind prezența acestui unic balcon. Conform arhitectului Vasile Mitrea, soluția a fost adoptată din considerente estetice, pentru a echilibra compozițional fațada. Astfel, balconul a fost plasat pentru a armoniza vizual cu copertina de la intrare, creând un punct de interes în partea dreaptă sus a fațadei.

De-a lungul timpului au circulat diverse legende urbane legate de acest balcon, inclusiv ideea că ar fi fost destinat unui oficial comunist sau că a rezultat dintr-o eroare de proiectare. Blocul rămâne o particularitate arhitecturală a Clujului, atrăgând atenția trecătorilor și stârnind curiozitatea celor interesați de istoria urbanistică a orașului.

Arhitectul Zoltan Balázs a absolvit studiile la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” în 1956 şi apoi a fost repartizat la Direcţia de Sistematizare, Arhitectură şi Proiectarea Construcţiilor (DSAPC) Cluj unde a fost încadrat la Atelierul de Arhitectură, în cadrul căruia şi-a continuat activitatea până la plecarea în Ungaria. ”Zoli, pentru că aşa îi spuneam noi în instituție, a fost un coleg cu multe calităţi: foarte bun profesionist şi operativ în rezolvarea problemelor de serviciu, corect, cinstit şi alături de cei care se aflau în situaţii dificile.
A fost un arhitect dăruit total profesiei şi care de foarte multe ori, pentru a materializa o idee ce i se părea că aduce un plus de valoare, sfida unele prevederi ale legislației şi rigiditatea conducerii instituției şi ca atare, activitatea sa nu se reducea la cele 8 ore zilnice.
Debutul în profesie l-a făcut evident prin proiectarea de blocuri, dar proiectele directive ale anilor 1950, sub mâna lui, reușeau să primească cât de cât o anumită personalitate”, arăta recent arhitectul Vasile Mitrea.

Balázs  e autorul proiectelor pentru cele două complexe studențești ”Hașdeu” şi ”Observator”, dar și pentru ”Grupul Social Studențesc Aurel Vlaicu”, Liceul de Informatică și altele. În plus, adaugă Mitrea, un loc aparte în preocupările sale pentru un limbaj plastic în cazul betonului armat urma să fie Centrul Teritorial de Calcul (imagine mai jos).

Arhitectul Vasile Mitrea, decanul de vârstă al breslei în Cluj, și-a reamintit recent pentru actualdecluj.ro cum arăta actuala piață Mihai Viteazu fără blocurile pe care le vedem acum: ”toată gândirea pentru piața Mihai Viteazu a însemnat o asanare, o curățire de locuințe cu parter, în stare fizică degradată” (aici detalii).

Arhitectul Emanoil Tudose, care și el a ajuns în oraș doar după acele vremuri, a completat și el: ”acolo era o zonă de construcție extrem de proastă și se dorea să se marcheze realizările noilor orânduiri, așa a fost și cu blocul Republica; ar trebui să rememorăm o anumită situație locativă, era momentul de după război când într-un apartament locuiau mai multe familii, era familia și camera. Era o foame turbată de locuințe, orice se construia era binevenit (…) Zona era mai mult sau mai puțin liberă, erau case proaste-proaste, construite prost, joase. Populația își dorea case și nu își punea problema cum se va integra în arhitectura zonei, a orașului. Era după perioada cruntă cu colectivizarea, închisorile, deportările în Bărăgan. Încă nu apucase societatea să facă ochi, nu apăruse spiritul civic, nimic. Era înainte de industrializarea Clujului, înainte de a veni puhoaiele de oameni spre Cluj. Dacă oamenii aveau un apartament cu două camere se temeau că peste noapte mai băgau pe cineva într-o cameră, așa că orice se construia nou se considera că scade presiunea asupra acestei situații. După ce s-a construit și în zona Mihai Viteazu și blocurile de pe Horea, primele locuințe mai multe au fost în Gheorgheni, Micro 1 și 2, când s-a mai depresurizat povestea”.

În fotografia de mai sus o imagine de epocă a acestui bloc, cu copertina fostei stații de transport în comun desființată în urmă cu câteva decenii, din volumul ”Cluj-Napoca în proiecte. 50 de ani”, fotografie realizată de arhitectul Gheorghe Elkan.
Și o plimbare virtuală:

Citește și:

Știați de blocul cu un singur balcon din centrul Clujului, aflați de blocul cu doar 6 balcoane la o sută de apartamente

Actual de Cluj