Încă o condamnare definitivă pentru țeparul Traian Onuc, e dat în urmărire, ia 3 ani cu executare
ActualitateTop News by Actual de Cluj - mart. 20, 2025 0 316
Țeparul imobiliar Traian Onuc, care a înșelat zeci de persoane promițându-le apartamente în blocurile de locuințe celebre deja de pe strada Miko Imre, ridicate fără autorizație, și cu mai mulți cumpărători pentru aceleași locuințe, primește încă o condamnare definitivă.
Victimele în dosar sunt un soț și o soție care au fost plecați timp de 15 ani în Spania, unde au locuit și au lucrat. În anul 2018 s-au întors în România. În perioada în care au locuit în Spania au economisit o sumă de bani. În anul 2022, văzând că banii se devalorizează și prețurile imobilelor cresc, au început să caute diverse oferte de vânzare a unor apartamente pentru a-și investi economiile. Astfel, în octombrie 2022 au identificat un anunț în care se specifica faptul că se vinde o garsonieră cu suma de 22.000 de euro, în acel moment fiind un preț mult mai mic decât prețul mediu a unui imobil similar.
Fiind interesat de oferta expusă, soțul a apelat numărul de telefon menționat în anunț. I-a răspuns la telefon un bărbat care i-a spus că pentru mai multe detalii îi va transmite numărul constructorului și să ia legătura cu aceste. Astfel, viitorului client i s-a transmis numărul de telefon folosit de Onuc, după cum reiese din investigații și interceptările comunicațiilor. BA a apelat acel număr de telefon, iar Onuc i-a transmis în primă fază, în mod fals, că este dezvoltator imobiliar și că are o garsoniere de vânzare dar pentru mai multe detalii se poate deplasa la fața locului să le vizioneze.
A doua zi, BA s-a deplasat la imobilul în construcție unde a fost întâmpinat de Jașcău, după cum rezultă din descrierea semnalmentelor dată anchetatorilor. Între Onuc și Jașcău exista o înțelegere ca acesta din urmă să prezinte imobilul în construcție, să arate în mod mincinos victimelor că apartamentele sunt de vânzare și vor fi finalizate în termen scurt, evident, fără a prezenta situația juridică reală a terenului și construcției ori lipsa oricărei intenții de a finaliza construcția și de a transfera dreptul de proprietate.
Aceste acțiuni ale inculpatului Jașcău și ale lui Onuc au contribuit în mod activ la inducerea și menținerea în eroare a numiților BA și BR, care credeau în mod eronat că vor dobândi un drept de proprietate asupra unui apartament dacă vor plăti prețul și vor semna un înscris denumit ante-contract de vânzare-cumpărare.
Jașcău i-a prezentat lui BA clădirea în construcție, arătându-i în mod neadevărat că sunt apartamente de vânzare apartamente similare la etajele superioare care sunt în curs de edificare și se vor finaliza. I-a mai transmis că celelalte clădire care sunt finalizate au fost realizate de același constructor și sunt locuite. În final, martorului BA i s-a transmis că trebuie să se întoarcă a doua zi să discute în concret cu constructorul toate detaliile.
În aceeași zi Onuc i-a transmis prin intermediul aplicației Whatsapp o poză lui BA care ilustra o schiță a apartamentului. În aceste împrejurări, în 21 octombrie BA l-a apelat pe Onuc și i-a transmis că este interesat de achiziționarea unui apartament. Astfel, în aceeași zi cei doi, însoțiți de nepoții lor, s-au deplasat la imobilul în construcție, unde au fost întâmpinați de către Jașcău, care i-a condus în biroul lui Onuc, despre care spunea că este inginerul-constructor.
În această împrejurare, Onuc a prezentat niște schițe victimelor și le-a transmis că pot achiziționa acum apartamentul și compartimentarea se va putea face ulterior, discutându-se despre un apartament de aproximativ 75 de metri pătrați în schimbul sume de aproximativ 65.000 euro. În acest context, inculpatul Onuc le-a transmis că pentru a se încheia contractul trebuie plătit un avans de 30.000 de euro.
Cei doi au considerat că detaliile mincinoase prezentate de către Onuc sunt adevărate, fapt pentru care a transmis că vor să cumpere. Onuc a completat într-un document electronic pe un calculator aspectele convenite, după care a imprimat documentul întocmit, un ante-contract de vânzare-cumpărare, și i l-a înmânat numitei BR pentru a-l semna la secțiunea cumpărător și apoi l-a semnat și el l-a secțiunea vânzător.
Ulterior Onuc le-a cerut suma de bani specificată cu titlu de avans pentru a le remite actul încheiat. Fiindcă nu avea bani la el, numitul BA s-a dus acasă și a adus 15.000 de euro, pe care îi avea în numerar în casă. Mai apoi, în aceeași zi, BA i-a remis lui Onuc suma de 15.000 de euro. Întrucât în numerar avea 15.000 euro, restul economiilor fiind în depozit bancar, BA și Onuc au convenit ca în aceeași zi să se transfere prin intermediul băncii suma de 15.000 euro în contul indicat de către Onuc. De asemenea, s-a stabilit ca zilele următoare părțile să se deplaseze la notar. Numitul BA a transferat suma de bani în aceeași zi.
După trei zile BA l-a contactat pe Onuc și i-a cerut să meargă la notar, însă i s-a transmis că nu merg fiindcă n-a fost efectuat transferul. BA s-a deplasat la bancă și a aflat că acel cont în care a transferat suma de bani este inculpat de fraudă și încă nu s-a realizat transferul. Mai mult, de la casierie i s-a transmis numitului BA că poate să ceară anularea tranzacției și restituirea sumei de bani, fapt ce s-a și întâmplat. Ulterior, BA l-a contactat pe Onuc și i-a spus că sunt probleme cu acel cont.
În cursul discuției Onuc l-a convins pe BA să meargă să scoată banii în numerar și să se întâlnească să îi remită fizic. BA a dat curs acestei solicitări și s-a deplasat la o altă unitate bancară pentru a retrage suma de 15.000 de euro căci la unitatea la care se afla nu se realizau operațiuni cu numerar. Însă, la cea de-a doua unitate bancară BA i-a arătat contractul încheiat casieriței, care l-a convins că nu are nicio valoarea juridică și să nu scoată banii pentru a-i remite decât dacă merg în fața unui notar public.
În continuare, BA l-a sunat pe Onuc, căruia i-a solicitat din nou să meargă la notar. Acesta din urmă a refuzat. În zilele următoare BA a mai încercat să îl sune pe Onuc, dar acesta nu i-a mai răspuns și doar i-a trimis anumite mesaje. De asemenea cei doi s-au deplasat la blocul aflat în construcție, unde au aflat că acel bloc este în construcție de zece ani, nu are autorizație de construire și apartamentele au fost vândute către 3-4 persoane. În acel moment, numiții BA și BR au realizat că au fost înșelați. Mai apoi, de supărare și pentru a trece peste, cei doi au rupt acel act primit de la Onuc.
În acest moment, construcția este în continuare nefinalizată, lucrările nu au avansat în niciun fel de la momentul inducerii în eroare a celor doi.
Aceștia sunt doar două dintre zecile de victime ale lui Onuc și Jașcău, care promiteau apartamente pe strada Miko Imre din Zorilor deși, așa cum se arată și în documentul citat, clădirea e în construcție de zece ani. În alte procese de înșelăciune numărul cumpărătorilor care s-au constituit victime se numără cu zecile. Anchetatorii arată că modul de operare a celor doi era postarea de diferite anunțuri cu apartamente de vânzare la prețuri foarte mici raportat la prețul mediu al unui apartament din Cluj-Napoca, cu fotografii furate de pe Internet care afișau apartamente din diverse orașe din lume, afișând numerele lor de telefon. În momentul în care erau apelați de către victime, aceștia transmiteau că există apartamente de vânzare și că vor fi finalizate, iar situația juridică a construcției este în regulă. În plus, inculpații arătau că pentru mai multe detalii se pot viziona aceste apartamente, punând victimele în legătură cu inculpatul Jașcău. În momentul în care acestea se prezentau la imobil, Jașcău prelua victimele și încerca menținerea în eroare, transmițând aceleași informații mincinoase în legătură cu operațiunea de vânzare-cumpărare a unor apartamente aflate în construcție.
Documentul mai arată că Onuc și Jașcău discutau despre victime pe care le numeau ”inferiori”, ”dobitoci”, ”fazani” sau ”proști”. În dovedirea faptului că se postau multe anunțuri de către inculpați în vederea inducerii în eroare a unor posibile victime, prețurile menționate fiind mult mai mici decât prețul mediu pentru apartamente similare în oraș, sunt și aspectele descoperite cu ocazia perchezițiilor domiciliare. În concret, la domiciliul lui Onuc și la locul utilizat de acesta ca birou au fost identificate mii de cartele telefonice care erau destinate a fi utilizate deschiderii de conturi – fiindcă numerele de telefon ale autorilor erau blocate pe mai multe pagini de vânzări. În telefonul lui Onuc datele informatice au arătat că au fost create nu mai puțin de 151 de conturi pe mai multe platforme de vânzare.
Să mai spunem, Onuc e dat în urmărire încă din noiembrie anul trecut. Din motive pe care nu le pricepem în tot acest timp autoritățile nu au reușit să-l depisteze. Totodată, acolitul său Traian Jascău a primit pedepse doar cu suspendare.
Iată soluția pe scurt, dată ieri de instanța Curții de Apel Cluj:
Ora estimata: 8:30
Complet: Completul 3A
Tip solutie: Reducerea pedepsei
Solutia pe scurt:
Respinge cererile de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii de înşelăciune în formă consumată prev. de art. 244 alin. 1 și 2 din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, în tentativă la înşelăciune, prev. de art. 32 rap. la art. 244 alin. 1 ș 2 din Codul penal, respectiv din fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, în tentativă la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 32 rap. la art. 322 din Codul penal, formulate prin intermediul memoriului cuprinzând motivele de apel pentru inculpatul O.T.
În temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală admite apelurile declarate de inculpaţii O.T. (nume purtat anterior F.I.T.) și J.P. împotriva sentinţei penale nr. 1045/2024 din data de 18.07.2024 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o desfiinţează, pe latura penală a cauzei, sub aspectul reţinerii săvârşirii actelor materiale ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, în sarcina fiecărui inculpat, referitor la numiţii B.N., H.S.F., B.I., P.A.N., A.H., C.A., N.N.N., B.E., Ş.A.M., M.J.D., B.A.C. și P.A., al cuantumului pedepselor stabilite în sarcina inculpaţilor, al pedepsei rezultante aplicate inculpatului O.T., al termenului de supraveghere stabilit cu privire la inculpatul J.P. și al cuantumului cheltuielilor judiciare la plata cărora au fost obligaţi inculpaţii în primă instanţă, și, pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite:
Înlătură în privinţa fiecărui inculpat din conţinutul infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 244 alin. 1 și 2, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, actele materiale referitoare la numiţii B.N., H.S.F., B.I., P.A.D., A.H., C.A., N.N.N., B.E., Ş.A.M., M.J.D., B.A.C. și P.A.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului O.T. pentru infracţiunea de înşelăciune comisă în dauna persoanelor vătămate B.A. și B.A., M.D., P.V., T.S.F., H.R., S.M., B.I.Z. și K.P.S., prev. de art. 244 alin. 1 și 2, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (8 acte materiale, dintre care unul în formă consumată, restul în formă tentată) de la 3 ani și 8 luni închisoare la 2 ani și 8 luni închisoare.
Menţine pedeapsa stabilită de prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, de un an închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 și art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal, contopeşte pedepsele de 2 ani și 8 luni închisoare și 1 an închisoare, aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare, pe care o sporeşte cu o treime din cea de-a doua, respectiv cu 4 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în detenţie pedeapsa de 3 ani închisoare.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului J.P. pentru infracţiunea de înşelăciune comisă în dauna persoanelor vătămate B.A. și B.R., M.D., P.V., T.S.F., H.R., S.M., B.I.Z. și K.P.S. prev. de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (8 acte materiale, dintre care unul în formă consumată, restul în formă tentată) de la 2 ani și 8 luni închisoare la 1 an și 6 luni închisoare.
Menţine dispoziţia de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului și reduce termenul de supraveghere de la 4 ani la 3 ani, menţinând celelalte dispoziţii referitoare la măsurile de supraveghere și obligaţiile impuse pe perioada termenului de supraveghere. Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la plata cărora au fost obligaţi inculpaţii la fond de la 3000 lei la 2500 lei pentru inculpatul O.T. și de la 3000 lei la 1800 lei pentru inculpatul J.P., restul cheltuielilor judiciare avansate de stat la fond rămânând în sarcina acestuia. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate în măsura în care nu contravin dispoziţiilor prezentei decizii. În temeiul art. 275 alin. 6 din Codul de procedură penală stabileşte în favoarea Baroului Cluj suma de 1200 lei cu titlu de onorarii parţiale pentru apărători din oficiu, cuvenit av. M.M. – 650 lei şi av. N.L.M. – 550 lei, sumă ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei. În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată azi, 19.03.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia participanţilor prin intermediul Grefei Curţii.
În aplicarea pedepsei instanța de fond – Tribunalul Cluj – s-a orientat înspre maximul special prevăzut de lege în cazul unor astfel de infracțiuni, având în vedere perseverența infracțională a lui Onuc. ”Instanța reține, raportat la împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, că faptele inculpaţilor prezintă un grad de pericol social ridicat. Pentru a reține aceasta, instanța are în vedere maniera în care inculpaţii au premeditat şi pus în aplicare planul infracţional”, a arătat instanța în motivarea consultată anul trecut în exclusivitate de actualdecluj.ro. ”Se observă totodată faptul că inculpaţii nu s-au rezumat la a posta anunţuri false în mediul online, ci au şi indus în eroare persoanele vătămate, folosindu-se pentru atingerea scopului de o metodă de operare complexă ce a implicat publicarea unui număr însemnat de anunţuri de vânzare a unor imobile la un preţ cu mult sub cel al pieţei, prezentarea unui imobil aflat în construcţie dar care nu putea fi finalizat şi recepţionat deoarece nu exista o autorizaţie de construire valabilă, schimbarea repetată a numerelor de telefon, întocmirea de către inculpatul Onuc a unui înscris sub semnătură privată deşi ştia că nu există posibilitatea ca promisiunile contractuale asumate să fie respectate, folosind nume şi calităţi mincinoase. Victimele unui asemenea mod de operare au fost persoane fără pregătire juridică, care căutau locuinţe ieftine şi care au fost amăgite de oferta „foarte bună”.
De asemenea se are în vedere situaţia financiară a persoanelor vătămate în cauză, acestea remiţându-le inculpaţilor bani reprezentând economiile lor de o viaţă, câştigate prin munca în străinătate. ”Judecătorul reţine şi valoarea mare a prejudiciului produs persoanelor vătămate (…), lejeritatea infracţională şi metoda de operare. Mai mult, instanța va ține cont că prejudiciul material nu a fost recuperat de către părțile civile (…) până la acest moment, nici măcar în parte”, a arătat instanța.
”Totodată, modul de săvârșire a faptelor și conduita ulterioară a inculpaţilor demonstrează aceeași perseverență infracțională, inculpaţii creându-și, până în acest moment, o specializare în ceea ce privește comiterea de înşelăciuni cu imobile, inculpații ignorând regulile aplicabile în materie civilă, fiind un pericol real în raport de securitatea şi încrederea raporturilor civile. Raportat la aceste aspecte, instanţa apreciază că aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate spre maximul special prevăzut de lege, vor fi în măsură să conducă la reeducarea şi sancţionarea inculpaților, necesitatea aplicării acestor pedepse decurgând din modalitatea concretă de comitere a infracţiunilor”.
În plus, judecătorul de caz a semnalat și circumstanțele personale ale inculpaţilor, ”instanța constată că infracțiunile care fac obiectul judecății nu au fost un eveniment izolat”. Aceasta e prima decizie de condamnare în cazul celor doi, dar ei sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni de înșelăciune săvârșite prin același mod de operare în alte cauze tot la Judecătoria Cluj-Napoca, ambii inculpați fiind inițial supuși măsurii arestului preventiv și ulterior plasați sub control judiciar.
Într-o cauză deschisă încă din august 2022 la Tribunalul Cluj Onuc e trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave, nu mai puțin de 204 acte materiale, tot pentru înșelăciune. ”Fără a aducere atingere prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpaţii, până la pronunțarea unui hotărâri definitive care statuează asupra existenței vinovăției lor, instanța apreciază că aceştia nu au înțeles gravitatea urmărilor pe care le au faptele lor reprobabile, nu s-au conformat normelor și valorilor sociale, prezentând în continuare o predispoziție crescută în adoptarea unui comportament infracțional”, a comentat judecătorul.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Traian Onuc, instanţa are în vedere şi contribuţia sa la săvârşirea faptelor, aceasta fiind apreciată ca extrem de importantă în contextul în care inculpatul este principalul ”pion” – așa s-a exprimat instanța – în schema infracţională expusă. Acesta a fost persoana care a postat anunţurile şi cea care l-a angrenat şi pe Jașcău în această activitate. Onuc, folosindu-se de existenţa unor premise care îl plasau în postura de a avea acces la construcţia respectivă, respectiv faptul că tatăl său era asociat cu proprietarii terenului pe care se aflau construcţiile, se prezenta sub diferite calităţi mincinoase, de inginer, dezvoltator imobiliar şi nume false, astfel a indus în eroare persoanele vătămate cu privire la posibilitatea dobândirii unor apartamente în acel imobil, aspect nereal, astfel cum s-a şi dovedit.
”Aportul inculpatului Onuc la activitatea infracţională este extrem de însemnată, acesta fiind persoana care conducea practic demersul infracţional”, a arătat instanța.
Jașcău a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare după ce instanța a remarcat că a fost atras în această schemă de către Onuc fiind un angajat al tatălui acestuia, cu o situaţie financiară şi educaţională extrem de precară, ”fapt care l-a determinat pe inculpat să accepte în mod facil să participe activ la planul infracţional dezvoltat de inculpatul Onuc, de care Jașcău, cel mai probabil, depindea din punct de vedere financiar. Practic, prin activitatea sa, inculpatul Jașcău şi-a asigurat un aşa-zis loc de muncă, o locuinţă şi mijloacele necesare traiului”.
Citește și:
Țeparul Traian Onuc condamnat la închisoare pentru înșelăciune, cu executare, azi
