Închide

În căutarea ultimilor meşteri de prin satele româneşti, pentru „învierea” arhitecturii rurale, în era „arhitecturii de import”: se întocmeşte Harta meşterilor

ActualitateTop News by Kristina Reştea - oct. 15, 2018 3 1620

 

În faţa prezenţei tot mai agresive a „arhitecturii de import” şi a modei „vila de oraş la sat”, specialiştii au început să mobilizeze resurse: arhitecţii au întocmit ghiduri pentru construirea la sat, se încearcă „filtrarea” proiectelor la stadiul de avizare, se dau premii pentru exemplele bune şi se reîncearcă revitalizarea ofertei din piaţa construcţiilor. O echipă de arhitecţi şi voluntari adună, pe o hartă, meşterii rămaşi prin satele româneşti, pentru a oferi o sursă de informaţii pentru noile proiecte din mediul rural.

Proiectul Hărţii meşterilor a fost prezentat şi la Cluj, unde sâmbătă s-a desfăşurat secţiunea Rural, în cadrul Bienalei Naţionale de Arhitectură; este o iniţiativă a Ordinului Arhitecţilor din România, care a plecat de la necesitatea de a identifica meseriile tradiţionale şi emergente.

 

Foto: BNA

 

Harta va cuprinde mai multe elemente: meşterii, produsele acestora (şi datele lor de contact), dar şi şcolile de vară care susţin meşteşugurile. Arhitecţii implicaţi în acest proiect îşi propun să contribuie la creşterea calităţii arhitecturii din mediul rural. Harta va fi lansată cândva în noiembrie-decembrie.

Potrivit arhitectei Marina Gingirof, prima etapă a proiectului a avut un buget de 25.000 euro, iar în proces au fost implicaţi 16 arhitecţi şi peste 30 de voluntari. Pentru a aduna date, iniţiatorii proiectului au lucrat cu primării, dar şi cu muzeele etnografice, organizaţii non-guvernamentale şi specialişti în domeniul etnografiei.

„Unii primari au venit cu noi prin sat, alţii îi informaseră deja pe meşteri că îi căutam, de când cu noile reguli privind datele personale”, spune arhitecta implicată în proiect. Echipa care lucrează la Harta Meşterilor a constat că mergând pe teren pot chiar să găsească mai mulţi oameni decât din listele oficiale.”Am căutat, la un moment dat, meşteri care fac var. De când se produce industrial, aproape nimeni nu se mai ocupă de asta, unii dintre cei care ştiau cum se face au plecat din ţară, alţii trăiau din ajutor social. Un tânăr a zis că face el firmă şi îi angajează pe oamenii care se pricep”, povesteşte arhitecta.

Unii dintre meşteri s-au bucurat să apară pe hartă, alţii au fost reticenţi, mai ales din cauza vârstei înaintate. Nu prea mai pot lucra. „Le-am spus că ştiu lucruri foarte valoroase şi unul dintre obiectivele noastre este de a înmagazina câte cunoştinţe mai sunt şi de a le transmite mai departe. Nu mai există şcoli de meserii, dar există meşteri”, spun cei implicaţi în proiect. Câţiva întreprinzători se străduiesc să umple întrucâtva golul lăsat de dispariţia şcolilor de meserii, în formula unor şcoli de vară. Deşi acestea se desfăşoară pe perioade scurte, reuşesc totuşi să aducă un plus. Un astfel de proiect se desfăşoară şi la Cluj, la castelul Banffy din Bonţida.

 

Sursa foto: Banffy Castle

 

În cazul meseriilor emergente, de acestea s-au apucat persoane tinere, pline de energie, aşa că potenţialul e mare, spun iniţiatorii Hărţii: mai trebuie ca aceştia să intre în legătură cu arhitecţii.

Pe de altă parte, printre cei care construiesc noile case de la ţară, există o apetenţă pentru materialele de pe piaţă în detrimentul celor produse la nivel local, atrăgea atenţia arhitectul Horaţiu Răcăşan, curatorul secţiunii Rural în cadrul BNA şi unul dintre cei care au lucrat la noile ghiduri pentru construirea în mediul rural. „Această practică nu face decât ca cei care proiectează să fie killerii micilor meseriaşi. Când se face o casă trebuie gândit cui dai de lucru, ce impact are asupra satului, pe cine vei scoate de pe piaţă, ce faci din punct de vedere al sănătăţii locuinţei. Se poate şi fără polistiren, există soluţii în mediul rural şi trebuie creată cererea. Este responsabilitatea arhitectului să lămurească beneficiarul, să-i spună: vezi că este prea mare casa, te va costa foarte mult întreţinerea că vei schimba acoperişul în nişte ani, că nu trebuie să pună polistiren”, a spus Răcăşan.

 

Mai multe aici:

 

https://actualdecluj.ro/casa-de-la-tara-exemple-de-asa-da-si-asa-nu-de-pe-dealurile-clujului/

 

 

 

În căutarea meşterilor

La început de an, Ordinul Arhitecților din România prin Grupul de lucru RURAL, a demarat proiectul strategic prioritar finanțat din Timbrul de Arhitectură – „Cartarea meseriilor tradiționale și emergente și a produselor derivate în domeniul construcțiilor din România”. Acest proiect urmărește repertorierea meseriilor tradiționale și emergente din domeniul construcțiilor și a produselor lor derivate și includerea acestora într-o hartă accesibilă publicului larg, constructorilor, proiectanților și beneficiarilor proiectelor cu finanțare privată sau europeană. Proiectul are un prim scop educativ: familiarizarea arhitecților, a beneficiarilor proiectelor de arhitectură și a publicului larg cu tehnica de producere a materialelor tradiționale și a celor derivate din acestea, prin promovarea acestora, spun reprezentanţii OAR. Pe termen lung, proiectul urmărește protejarea arhitecturii tradiţionale a satelor și a peisajului cultural agresat de „arhitectura de import” şi ameliorarea colaborării dintre proiectant şi executanţi, relaţie care a suferit în urma desfiinţării şcolilor de meserii; aceasta înseamnă un plus de experienţă şi pentru executanţi, dar şi pentru arhitect. Totodată, proiectul sensibilizează o comunitate locală în privinţa valorii propriului patrimoniu și a necesității îmbunătățirii confortului de locuire prin folosirea/refolosirea resurselor locale.

 

Citeşte şi:

 

https://actualdecluj.ro/casa-de-la-tara-exemple-de-asa-da-si-asa-nu-de-pe-dealurile-clujului/

 

Vezi şi:

https://actualdecluj.ro/casa-cu-volane-spre-cer-cum-arata-cele-mai-bune-proiecte-gandite-de-arhitecti-pentru-satele-romanesti-premiile-bienalei-nationale-de-arhitectura/

 

 

 

Sursa foto: OAR

 

  • author photo two

    Kristina Reştea

    Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

    3 comentarii

    1. Buna ziua ! Interesanta si foarte utila initiativa …Ghidurile ,de unde le putem procura ,m-ar interesa schite cu traditionalele cuptoare taranesti.

    2. Buna ziua ! M-ar interesa ghiduri ,unde si cand apar . Construiesc cuptoare de pizza si paine ,m-ar interesa un ghid cu schite ,informatii despre construirea vetrelor ,..plite,cuptoare ..splendidele hote din lut si nuiele..Felicitari pentru aceasta initiativa romaneasca ,avem nevoie de spiritul romanesc ,sticla si otelul ar trebui sa dispara,,

    3. Buna ziua ! Felicitari pentru initiativa ,m-ar interesa ghidurile ,,,construiesc cuptoare si m-ar interesa modelele de vetre ,…plite ,cuptoare ,.hotele din nuiele si lut..

    Scrie un comentariu

    Articole similare